Dezvoltarea site-ului www.arhivadearhitectura.ro

Comunicat de presă 2

www.arhivadearhitectura.ro

Asociația Istoria Artei continuă dezvoltarea proiectului „Arhiva de Arhitectură 1830-1860”, finanțat prin concurs de Administrația Fondului Cultural Național și Ordinul Arhitecților din România din taxa de timbru de arhitectură.

Proiectul „Arhiva de arhitectură” a fost lansat la 1 septembrie 2014, intrând în etapa de valorificare a cercetării și de publicare pe www.arhivadearhitectura.ro a documentelor, schițelor, antetelor instituțiilor publice din perioada 1830-1860.

După etapa de selectare și digitizare a unor importante documente legate de începuturile arhitecturii și ingineriei bucureștene, am început publicarea articolelor ce conturează cariera a peste 30 de personalități ce și-au desfășurat activitatea în perioada 1830-1860. Din cercetarea documentelor de arhivă au reieșit și nume necunoscute sau lucrări inedite la care au contribuit personalități consacrate.

În primele trei săptămâni de activitate publică, am înregistrat 2018 vizitatori online și 12079 de vizualizări de pagini ale site-ului, proporția de revenire a vizitatorilor fiind de 30%. 

De la 1 octombrie site-ul proiectului www.arhivadearhitectura.ro va fi încărcat zilnic cu noi documente și planuri care urmăresc valorificarea bogatelor fonduri cercetate în Arhivele Naționale ale României. 

Echipa proiectului: istoric de artă drd. Oana Marinache, istoric de artă dr. Cezara Mucenic, filolog dr. Ruxandra Lambru, filolog dr. Elena Ciocoiu, fotograf și grafician Cristian Gache, istoric Cezar Petre Buiumaci, istoric Alina Havreliuc, arh. dr. Adrian Crăciunescu

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Muzeul Municipiului București, Institutul Central de Cercetare Științifică, Orașul lui Bucur, Bucureștii Vechi și Noi, Bucureștiul Meu Drag, Logotype, Idei Urbane, Analiza istorico-arhitecturală

Între Paris și Amphion, 27 septembrie, ora 17:00

Reședințele Bibescu - Brâncoveanu între Paris și Amphion

Conferința din 27 septembrie 2014, de la ora 17:00, de la Palatul Mogoșoaia, susținută de istoric de artă drd. Oana Marinache, continuă povestea reședințelor familiei princiare Bibescu și a descendenților Basarab Brâncoveanu.

Personajele centrale ale întâlnirii de sâmbătă sunt Grigore Basarab Brâncoveanu și familia sa: prințul Constantin Basarab Brâncoveanu și prințesele Elena de Caraman-Chimay și Anna de Noailles, prilejuindu-ne astfel o trecere în revistă a celor mai importante imobile de care se leagă prezența lor în Franța.

Design: Cristian Gache

Vom vorbi despre saloanele muzicale ale prințesei Ralu Brâncoveanu, pianistă apreciată și prietenă a unor mari personalități ale lumii literaro-artistice, precum și de succesul european al verișoarei acesteia, prințesa-pianistă Elena Bibescu, patroană a unor importante nume precum Aristide Maillol, Émile Gallé sau Pierre Bonnard.

Nevoit să părăsească Parisul, după scandalul provocat de divorțul iubitei sale, contesa Valentine de Riquet de Caraman-Chimay căsătorită Bauffremont, prințul George G. Bibescu îi lasă fratelui său mai mare, Grigore Brâncoveanu, imobilul din bulevardul Latour Maubourg, construit de arhitectul Charles LeCoeur și decorat de Auguste Renoir. Aici se va naște în 1876 viitoare scriitoare Anna de Noailles. Prințul Grigore Brâncoveanu va achiziona și vila contelui Waleski din stațiunea Amphion-les-Bains, de pe malul Lacului Léman. Aici va apela tot la arhitectul Charles LeCoeur pentru a-i extinde vila și realiza și serele.

Prezentarea se bazează pe documente de epocă și fotografii actuale ale locurilor de numele cărora se leagă prezența sau trecerea membrilor familiilor Bibescu-Brâncoveanu.

Lansare album arh. Louis Pierre Blanc

Louis Pierre Blanc ... o planșetă elvețiană în serviciul României

Asociația și Editura Istoria Artei lansează primul album monografic dedicat arhitectului elvețian Louis Pierre Blanc (1860-1903), valorificând cercetarea în Arhivele Naționale ale României, sediul central și Direcția Municipiului București, Arhivele Naționale ale Franței, fonduri documentare de la Arhiva orașului Geneva și colecții particulare.

Louis Pierre Blanc a fost una dintre cele mai prolifice personalități creatoare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, jucând un rol important în făurirea capitalei noului regat al lui Carol I (1839-1914). Sosit în București la începutul anului 1884, la recomandarea colegului și prietenului său de la Școala de Arte Frumoase din Paris, Ion Mincu (1852-1912), tânărul elvețian găsește aici multe șanse de afirmare profesională.

Dacă la Paris se remarcase în generația sa prin rezultate deosebite la concursuri și prin absolvirea studiilor în doar 3 ani, regatul României este locul care îi permite realizarea unor proiecte de anvergură. În numai 19 ani de activitate realizează: Institutul Botanic, Facultatea de Medicină și Institutul Bacteriologic, Ministerul Agriculturii și Domeniilor, Universitatea din Iași, precum și nenumărate vile pentru bancheri, politicieni și propria familie. În cariera lui Blanc regăsim și câteva proiecte nerealizate, care ar fi putut încununa cariera sa: Gara Centrală, Primăria Bucureștiului, spitale noi pentru Așezămintele Brâncovenești, Muzeul Național. Louis Pierre Blanc este reprezentantul stilului beaux-arts de factură neoclasică, dar introduce în spațiul bucureștean și Neorenașterea franceză.

Marcând 111 ani de la dispariția arhitectului elvețian, albumul inaugurează colecția „Arhitecti de neuitat” a Editurii Istoria Artei si apare cu sprijinul Ambasadei Confederației Elvețiene în România, Fondului Sponsorilor Elvețieni în România și al doamnei Mihaela Stoica. Partenerii proiectului editorial sunt Arhivele Naționale ale României și Tipografia Master Print Super Offset.

Evenimentul lansării are loc miercuri, 17 septembrie 2014, de la ora 18:30, în holul principal al Ministerului Agriculturii din Bucureşti, în prezența Excelenței Sale Ambasadorul Confederației Elvețiene în România, domnul Jean-Hubert Lebet, Viceprim-ministrului, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, domnul Daniel Constantin și Directorului Arhivelor Naționale ale României, domnul dr. Ioan Drăgan.Participarea doar pe bază de invitație sau confirmarea includerii pe listă.


Autori: istoric de artă drd. Oana Marinache, fotograf și grafician Cristian Gache


Date tehnice: format landscape 23,5 x 16,5 cm, copertă scoarță, 400 pagini, interior duotone, 1,370 kg

Comunicat de presă 1

Comunicat de presă 1

www.arhivadearhitectura.ro

 Design: Cristian Gache

Asociația Istoria Artei a inițiat proiectul „Arhiva de Arhitectură 1830-1860”, finanțat prin concurs de Administrația Fondului Cultural Național și Ordinul Arhitecților din România din taxa de timbru de arhitectură.

Proiectul „Arhiva de arhitectură” vizează selectarea și digitizarea unor importante documente legate de începuturile arhitecturii și ingineriei bucureștene (documente, planuri, schițe) și conturarea carierei a peste 30 de personalități ce și-au desfășurat activitatea în perioada 1830-1860.

Inițiativa noastră a apărut ca răspuns la nevoia de recuperare a primei perioade a secolului al XIX-lea, aproape necunoscută publicului larg și chiar și cercetătorilor, pe fondul accesului limitat la documentele istorice, a utilizării scrierii chirilice de mână, a documentaţiei în limba franceză sau germană gotică, din cauza presupunerii că planurile s-au pierdut. Am ales cadrul istoric de la administrația generalului Kiseleff (1829-1834) până la interimatul caimacamului Alexandru D. Ghica (1856-1858), cu unele prelungiri ale activității unor arhitecți până în perioada 1860.

De la 1 septembrie site-ul proiectului www.arhivadearhitectura.ro va fi încărcat zilnic cu articole, documente, schițe și planuri care urmăresc valorificarea bogatelor fonduri cercetate în Arhivele Naționale ale României. Proiectul continuă pe parcursul lunilor septembrie-decembrie cu publicarea a peste 100 de materiale, susținerea de conferințe și acordarea de interviuri la radio, în presa scrisă și online.

Echipa proiectului: istoric de artă drd. Oana Marinache, istoric de artă dr. Cezara Mucenic, filolog dr. Ruxandra Lambru, filolog dr. Elena Ciocoiu, fotograf și grafician Cristian Gache, istoric Cezar Petre Buiumaci

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Muzeul Municipiului București, Institutul Central de Cercetare Științifică, Orașul lui Bucur, Bucureștii Vechi și Noi, Bucureștiul Meu Drag, Logotype, Idei Urbane