Tururile lunii iulie

8 iulie, ora 18:00 Traseu urban arh. Ernest Doneaud

9 iulie, ora 18:00 Vila dr. Nicolae Minovici

15 iulie, ora 18:00 Patrimoniul imobiliar al familiei Chrissoveloni

16 iulie, ora 18:00 Traseu urban arh. Pierre Louis Blanc

Participare: 10 lei/adult/tur, copiii au gratuitate

Inscriere: tururighidate@gmail.com (vom organiza cu minim 5 participanti confirmati pana in vinerea dinaintea turului)

Simpozionul „Petre Oprea” de istoria artei româneşti

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ vă invită în perioada 29 - 30 iunie 2017, între orele 10.00 -16.00, în sala Victor Ion Popa, la al VI-lea Simpozion „Petre Oprea” de istoria artei româneşti.

Inițiat în anul 2012 de către Federaţia Română a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO în memoria istoricului și criticului de artă Petre Oprea (1928-2011), simpozionul, care are loc în preajma zilei de Sfinții Petru și Pavel, a fost de la bun început susținut de Comitetul Naţional Român – Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), Societatea Colecţionarilor de Artă din România și, în mod deosebit, de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, totodată gazdă a manifestării. 

În cadrul simpozionului vor susţine comunicări istorici şi critici de artă, muzeografi, artişti plastici, colecţionari şi alte categorii preocupate de fenomenul artei româneşti, trecute şi actuale. Scopul organizatorilor este de a continua abordarea complexă a istoriei artei plastice românești, iniţiată de Petre Oprea, cel care a introdus în cercetarea domeniului studierea sistematică a colecţionismului de artă, a grupărilor artistice, a sistemului de burse pentru artişti, a comerţului de artă, a istoriei criticii de artă şi multe alte teme nestudiate anterior.

Începând cu a doua ediție (2013), simpozionul a fost însoțit de o expoziție cu lucrări aflate în diferite colecții private. Anul acesta expoziția reunește lucrări ale unor artiști plastici comentați de Petre Oprea și se va vernisa în data de 29 iunie 2017, ora 12.00, în Sala de Sticlă a Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”, din Șos. Kiseleff nr. 28. Expoziţia va putea fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10.00 și 18.00, până la 30 iulie 2017.

Mihaela Varga




Joi, 29 iunie, orele 10-16



Ora 10 – Deschiderea lucrărilor


lect. dr. arh. Sidonia Teodorescu, USH – Facultatea de Arhitectură: Arhitectul André Lecomte du Noüy şi restaurarea Bisericii Episcopale din Curtea de Argeş

Sorana Georgescu-Gorjan, editor, cercetător, membră în Consiliul Ştiinţific al Centrului Brâncuși din Târgu-Jiu: Lucrări de Constantin Brâncuși aflate în colecții românești în decursul anilor

Andana Călinescu, artist plastic, membră UAP: Horea Cucerzan – Bolta luminii între graţie şi armonie

Eugenia Antonescu, expert artă acreditat MC: Doi mari artişti contemporani: Iulia Hălăucescu şi Ilie Boca

Ora 12 – Vernisajul expoziţiei: Artişti plastici comentaţi de Petre Oprea – sculptură, pictură şi grafică românească din colecţiile Gheorghe Burtea, Damian Florea, Irina și Liviu Gavrilescu, Arcadia Hinescu, Ghiocela şi Karlfried Patzelt, Vasile Petrovici

Livia Deac, colecţionar: Colecţia Tempea-Deac

ing. Vasile Petrovici, colecţionar: Activitatea artistică a pictorului Ion Popescu Negreni în anii de prizonierat

Elena Preda, Medic, preşedinta Clubului România – UNESCO: Şerbana Drăgoescu – universul ei conceptual

dr. Marius Tiţa, redactor şef Radio România Internaţional, colecţionar: Cu cat se mai vinde Brâncuși?

dr. Adrian Buga, istoric şi critic de artă, expert artă atestat MC: Comori de artă din Pavilionul României la Expoziția Universală New York 1939-1940

Marius Mitrof, Istoric, consilier Direcţia judeţeană pentru cultură Galaţi: Farmacia Ţinc, de la farmacie la Casa Colecţiilor

dr. Oana Marinache, istoric şi critic de artă, preşedinta Asociaţiei Istoria Artei: Mausoleele de la Mărăști și Mărășești

Vineri, 30 iunie, orele 10-16

Dr. Cristian Scarlat, Istoric, preşedinte Asociația Stindard: Însemne comemorative de război: troițele din lemn

Gabriela Anton Vasiliu, muzeograf, Muzeul Naţional de Artă al României: Colecția de pictură românească a Fundației Bonte

Ana Maria Harţuche, expert artă acreditat MC; Gabriela Cloşcă, muzeograf Muzeul Brăilei „Carol I“, expert artă acreditat MC: Icoane ale staroverilor

Pr. Cosmin Bloju, Inspector Patrimoniu Cultural, Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului: Pictorul Costin Petrescu – 145 de ani de la naștere

Dr. Ramona Caramelea, Cercetător, Institutul de Istoria Artei „George Oprescu“: Pictori români în Italia secolului al XIX-lea

Loredana Codău, muzeograf Secția de Artă, Muzeul Municipiului București: „Pedepsele“ pictorului Gheorghe Ioachim Pompilian

Ora 13 - pauza

Rodica Ion, muzeograf Muzeul Municipiului Bucureşti, pictor muralist: Istoria Casei Memoriale Gheorghe Tattarescu – Colecția Florance Wertheimer

arh. Dr.. Marina Nicolaev, membră OAR, membră UAP – Secţia Grafică: In Memoriam Lutfi Sefchi SAIT (1930, Constanţa – 2016, Paris)

lector dr. pictor Mihai Dumitru, Universitatea Naţională de Arte: Primul impact

Dr. Carmen Tănăsoiu, muzeograf, Muzeul Naţional de Artă al României: Despre Evangheliile pictate de reginele Elisabeta și Maria și alte donații religioase din partea familiei regale

dr. Ana Maria Negoiţă, istoric şi critic de artă, Institutul Cultural Român: Expoziție retrospectivă Christian Paraschiv – Galerie Alain Oudin, Paris (noiembrie 2017 – ianuarie 2018)

dr. Mihaela Varga, expert artă acreditat MC: Istoria oficială, neoficială şi romanţată a unui monument: statuia lui Mihai Eminescu de Gheorghe Anghel

Organizatori: dr. Oana Marinache, dr. Mihaela Varga

Mulţumiri speciale Doamnei dr. Elena Preda

Familia Bibescu - Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial II, 1 iulie, ora 16:00

Sâmbătă, 1 iulie, de la ora 16:00, vă invităm la o nouă conferință susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache în Sala Scoarțelor de la etajul Palatului de la Mogoșoaia: „Familia Bibescu - Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial II”.

Design: Cristian Gache

Cea de-a doua parte a prezentării activității membrilor familiei Bibescu - Basarab Brâncoveanu îl are erou principal pe George-Valentin Bibescu (1880-1941). Nepot al domnitorului Gheorghe D. Bibescu, fiu al prințului spadasin George G. Bibescu și al Valentinei de Caraman-Chimay, este deschizător de drumuri în mai multe domenii, fiind pasionat de automobilism și aviație, dar și un susținător al industriei.

De numele lui se leagă înființarea unor instituții importante precum Automobil Clubul Român (1904), Clubul Aviatic Român (1909), Liga Națională Aeriană (1912) și Aerodromul de la Băneasa. A fost ales președinte al Comitetului Olimpic Român și al Federației Internaționale Aeronautice.

Fondul familial de la Arhivele Naționale ale României păstrează un pachet de scrisori din 1917, consemnări de pe front adresate soției sale, Martha Lahovary Bibescu (1886-1973), aflată în Elveția în acea perioadă. Ele au fost traduse în limba română de istoric dr. Alina Pavelescu și au fost publicate pentru prima dată în albumul realizat în cadrul proiectului cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” inițiat de Asociația Istoria Artei și finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Cu această ocazie vom distribui gratuit albumul participanților. Pentru confirmari din partea celor care doresc sa primeasca albumul gratuit: edituraistoriaartei@gmail.com in limita a 35 exemplare.

Evenimentul ne prilejuiește o evocare a activității prințului Bibescu în preajma comemorării morții sale, survenită la 2 iulie 1941. George-Valentin Bibescu odihnește în Biserica Sf. Gheorghe de la Mogoșoaia. Vizita va fi continuată la monumentul eroilor din Mogoșoaia.

https://www.facebook.com/events/1350963508331453

Familia Bibescu - Basarab Brâncoveanu în Primul Război Mondial I, 24 iunie, ora 16:00

Prima parte a prezentării activității membrilor familiei Bibescu - Basarab Brâncoveanu în perioada 1916-1919 le are în centrul atenției pe cele două cumnate, prințesele Nadeja Știrbey (născută Bibescu) și Martha Bibescu (născută Lahovary). Figuri importante din înalta societate a acelor vremuri, ele reprezintă două tipuri de comportament al unor doamne de vază în timp de război.

Design: Cristian Gache

Prinţesa Nadeja Bibescu (1876-1955) era nepoata de bunic a domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). S-a nascut în 1876, la Loschwitz, în Saxa, din casatoria beizadelei George Bibescu (1834-1902) cu contesa Marie-Henriette-Valentine de Riquet de Caraman-Chimay (1839-1914). Crescută în Germania, apoi căsătorită în 1895, la Geneva, cu vărul ei, prinţul Barbu A. Ştirbey (1872-1946), viaţa tinerei intră într-o nouă etapă după sosirea în ţară.

Ca personalitate, Nadeja ţine de mentalitatea secolului al XIX-lea în care femeia era pregătită să fie soţia şi mama perfectă, mulţumindu-se sau creându-şi lumea ei. Prezenţa ei retrasă din spaţiul public, departe de intrigile saloanelor bucureştene şi de cronicile presei mondene. Poetă, scriitoare, pictoriță amatoare, fotografă, prietenă a unor artiști și scriitori, prințesa Nadeja Știrbey își lasă totuși amprenta asupra vieții culturale antebelice și interbelice.

Jurnalul prințesei Nadeja Știrbey a fost scris în perioada 1916-1919, imediat după intrarea României în război, evocând evenimente din Buftea, București, dar mai ales din perioada exilului la Iași. Caietul cu însemnări în limba franceză a fost găsit în fondul familiei Știrbey de la Arhivele Naționale ale României și a văzut pentru prima dată lumina tiparului în 2014, într-o ediție îngrijită de Oana Marinache, sub numele „Jurnal de Prinţesă (1916-1919)”. În cadrul conferinței din 17 iunie, vom organiza și un atelier de lectură publică cu fragmente din jurnalul prințesei, evocând pregătirile de la Buftea și activitatea sa în sprijinul răniților și sărmanilor. Proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național.

Jurnalul Nadejdei descrie una dintre cele mai grele perioade din istoria ţării noastre, perioada de doi ani de cumpănă pentru existenţa României şi de mari prefaceri la nivelul clasei politice şi militare româneşti. Cu întreruperi, în cele mai cumplite clipe de disperare, resemnare, zbucium interior, prinţesa Nadejda se apleacă asupra caietului şi consemnează trăirile ei şi prefacerile societăţii.
În completarea scrierilor prinţesei, stă mărturie un album, inventariat cu numărul 140, ce se păstrează în fototeca Arhivelor Naţionale ale României. Fotografiile au fost făcute de prinţesă la Iaşi, mai ales la Spitalul Brâncovenesc organizat temporar în sediul Liceului Veniamin Costache, pe care l-a condus o vreme. 

Cumnata Nadejei, Martha Lahovary (1886-1973) a devenit prințesă Bibescu în 1902, prin căsătoria cu George-Valentin Bibescu (1880-1941), pasionat automobilist și aviator. În timpul războiului, prin alegerea făcută, de a rămâne la Mogoșoaia și București, de a se îngriji de proprietăți și de răniții de la Spitalul 118, Martha își atrage nenumărate invidii sau chiar ostilități din partea diferitelor rude sau personaje din înalta societate. 

Mulți nu uitaseră episodul vizitei la București, în aprilie 1909, a Prințului de Coroană Wilhelm (1882-1951) care fusese fermecat de frumusețea și inteligența Marthei. Au urmat schimburi epistolare și chiar vizite ale Marthei și ale soțului ei în Germania. Fără doar și poate prințesa a fost ocrotită de această prietenie în perioada 1916-1917, dar totuși nu i-a ajutat întru totul în fața trupelor germane de ocupație. 

Activitatea ei caritabilă și sanitară de la conducerea Spitalului 118 a fost oprită de trupele germane în martie 1917, când i-au impus domiciliu forțat la Mogoșoaia și apoi la Buftea iar ea a numit o rudă, pe Ecaterina Ghica, la coordonarea unității spitalicești. Martha Bibescu reușise să organizeze în bune condiții totul, prin transportul medical adus personal din Franța, prin implicarea surorilor din ordinul călugăresc Vincent de Paul și prin angajarea unor medici chirurgi. Rămâne totuși controversat rolul ei în fuga unor ofițeri români (Tătăranu, Iacobescu și Rădulescu) în luna aprilie, când ea nu mai era la București.

După plecarea din țară la mama ei în Elveția, se pare că intenția Marthei a fost de a se întoarce și de a-și relua activitatea în Moldova unde se refugiase familia regală și o parte dintre autorități și protipendadă. Istoricul Lucian Boia indica chiar ocazii în care ea a revenit în țară, cu diferite misiuni diplomatice, aspect necunoscut nouă despre activitatea ei din 1917-1918.

Perioada primului război mondial nu rămâne fără ecouri în viața ulterioară a Marthei, căci, în perioada interbelică, pe fondul procedurilor de acordare a Legiunii de onoare, atât de dorită de ea, este supusă unui întreg proces defăimător (dosarul Carrefour). Diverse personalități o acuză de colaborare cu oficialii germani și de spionaj în favoarea acestora; cu toate că ea își atrage mărturii favorabile și ia poziție în presă, controversa persistă și abia mai târziu, în 1962, va fi onorată de autoritățile franceze cu mult doritul ordin național.

https://www.facebook.com/events/1818388501521454/