Asociația și Editura Istoria Artei are plăcerea să anunțe o nouă apariție editorială, al XIX-lea număr al publicației culturale ArhiTur. O parte din informațiile culese din arhive au fost prezentate publicului și în 30 septembrie, cu prilejul unui tur ghidat care s-a bucurat de un mare interes.
Zona de care ne ocupăm în acest număr 4 (XIX)/2022 este cea din vecinătatea unui simbol al Bucureștiului nostru, Ateneul Român. Fascinația pe care o exercită opera arhitectului Albert Galeron, fie că mergem la concerte sau ne plimbăm pe Calea Victoriei, ar trebui însă să se răsfrângă și asupra străzilor din imediata apropiere. Astfel avem ocazia să descoperim istoria străzilor Nicolae Golescu, Franklin, Episcopiei, A.Simu și G.Clemenceau.
Dincolo de o investigație a modului în care s-au configurat străzile și s-au ridicat sau au dispărut clădirile, cercetarea de arhivă s-a îndreptat către recuperarea unor aspecte uitate astăzi, cum ar fi reședințele dispărute din ”Eldorado de Bucarest”.
Zona aflată mai sus de Episcopia Râmnicului era alocată Poștei de trăsuri sau Poștei românești; de la această stație, cu câteva construcții dar și cu un imens teren viran până în ulița Pitar Moș (Grădina Poștei la 1846), se va menține reperul și se va denumi și Ulița Poștei, apoi strada Poșta veche, azi Nicole Golescu.
Am alocat un loc deosebit de amplu și evoluției Livezii Văcăreștilor, cu Metohul Episcopiei Râmnicului. De la vechiul lăcaș de cult, ruinat la mijlocul secolului al XIX-lea, mai dăinuie astăzi doar numele străzii alăturate, a Episcopiei. Aici vor apărea două repere importante, Grădina Episcopiei și viitorul palat al Ateneului Român, clădit în două etape și transformat de mai multe ori.
Zona păstrează și astăzi o atmosferă pariziană, căci odinioară era renumită pentru farmecul reședințelor luxoase ale elitei bucureștene. Un patrimoniu arhitectural excepțional a fost realizat aici, semnat de Grigore Cerkez, Paul Gottereau, Louis Pierre Blanc, Josef Schifellers, John E. Berthet, Leopold Schindl, Ernest Doneaud, Arghir Culina, Carol Cortobius, I. Mayer, Marcel Iancu. Imobilele interbelice întregesc și ele această impresie, căci cine nu și-ar dori să locuiască într-un apartament elegant cu vedere spre Ateneu?!
Din păcate, strada G. Clemenceau apare astăzi ca o rană sângerândă prin clădirile abandonate sau lăsate să cadă. Poate că cineva influent va reuși să înțeleagă potențialul acestor case vechi și să le cunoască povestea prin prisma cercetării noastre, astfel încât să își dorească să le salveze. Altfel vom rămâne cu nostalgia unor vremuri trecute, a unor arhitecți celebri care au contribuit la modernizarea capitalei dar ale căror lucrări au dispărut încetul cu încetul, chiar sub ochii noștri.
Date tehnice:
Cercetare și autor texte: istoric de artă dr. Oana Marinache
Coordonator: ing. Ion Marinache
Fotografii de arhivă: Alina Havreliuc, Patricia Lupuțiu, Oana Marinache, Ionuț și Elena Butu
Fotografii de teren: Alina Havreliuc, Oana Marinache, Livia Petrescu
Design grafic: arh. Ioana Gabriela Simion
Tipărit la: Delta Print Line SRL
Format 21 cu 21 cm, 64 pagini, color
ISSN 2602-1935
Fotografiile de pe coperta 1 și coperta 4: © Arhiva de fotografie a Asociației Renascendis.
Acest număr este publicat cu sprijinul unor donatori privați și BNP Paribas Cardif prin suportul acordat Asociației “Istoria Artei”, ca parte a angajamentului de a susține cultura românească.