SIMU Revival
Proiectul „SIMU Revival”,
conceput și coordonat de Raluca Băloiu, istoric de artă, propune o
reflecție profundă asupra memoriei culturale și a modului în care
aceasta poate fi reactivată prin forța expresivă a artei. Pornind de la lucrările
de artă din colecția Muzeului Simu, proiectul reconstituie un capitol
esențial din istoria vizuală a Bucureștiului, readucând în prezent atmosfera
unui muzeu dispărut printr-o serie de activități educaționale,
expoziționale și curatoriale. Astfel, „SIMU Revival” restabilește dialogul
dintre patrimoniu și creația contemporană, transformând memoria Muzeului
Simu într-un spațiu viu de reflecție, formare și inspirație pentru
noile generații de artiști.
***
Deschiderea oficială a proiectului „SIMU Revival” va
avea loc la Librăria Humanitas Kretzulescu, în 30 octombrie,
începând cu ora 18:00, în cadrul unei conferințe de presă care marchează
lansarea publică a proiectului.
Vor lua cuvântul:
Raluca Băloiu, istoric de artă – inițiator și coordonator al proiectului;
Petru Lucaci, prof. univ. dr., artist vizual – președinte al Uniunii
Artiștilor Plastici din România;
Réka Csapó Dup, lect. univ. dr., sculptor – mentor artistic principal;
Oana Marinache, istoric de artă – mentor al componentei de cercetare și
documentare în cadrul proiectului.
Aceste intervenții vor sublinia dialogul interdisciplinar
care definește spiritul proiectului, reînnodând legătura dintre patrimoniu,
educație și creația artistică contemporană.
***
Proiectul „SIMU Revival” este gândit
pe patru direcții majore – cercetare și documentare, educație, artă și creație
contemporană – menite să restituie memoria primului muzeu privat de artă din
România și să o reactiveze printr-un dialog viu între patrimoniu și prezent.
Prin aceste componente interconectate, proiectul își propune nu doar să aducă
în atenția publicului figura fondatorului Anastase Simu și importanța colecției
sale, ci și să transforme moștenirea culturală într-un instrument de formare și
inspirație pentru noile generații de artiști.
Componenta de cercetare și
documentare reunește trei specialiste în domeniul istoriei artei și al
patrimoniului muzeal. Oana Marinache, istoric de artă și cercetător,
coordonează activitățile de documentare dedicate contextului istoric al Muzeului
Simu. Angelica Iacob, istoric de artă și muzeograf în cadrul Muzeului
Municipiului București, și Liliana Chiriac, istoric de artă și muzeograf la Muzeul
Colecțiilor de Artă, contribuie la dezvoltarea dimensiunii muzeale a
proiectului, facilitând accesul participanților la colecția Simu și la
perspectiva curatorială asupra patrimoniului său.
Componenta educațională are ca
obiectiv dezvoltarea spiritului critic și a sensibilității artistice a
tinerilor participanți. Studenții Universității Naționale de Arte București și elevii
Liceului de Arte „Nicolae Tonitza” sunt invitați să exploreze, printr-un proces
pedagogic interdisciplinar, sensurile actuale ale patrimoniului și să
experimenteze reinterpretarea vizuală a valorilor culturale.
Componenta artistică și creativă
este coordonată de mentori din mediul universitar și preuniversitar, care oferă
studenților și elevilor cadrul pentru a transforma cercetarea în expresie
vizuală. Réka Deák-Dup, artist și profesor la Departamentul de Sculptură al
Universității Naționale de Arte București, și Andrei Tudoran, artist și
profesor la Departamentul de Pictură, ghidează procesul de mentorat al
studenților UNArte. În paralel, artiștii Marius Frățilă (pictură) și Ioan Ladea
(sculptură), profesori la Liceul de Arte „Nicolae Tonitza”, coordonează
activitățile aplicate ale elevilor, contribuind la formarea unei generații
capabile să integreze tradiția artistică în limbajul vizual contemporan.
Rezultatele acestui dialog
creativ vor fi prezentate publicului în cadrul a două expoziții complementare:
una dedicată studenților Universității Naționale de Arte București, găzduită de
The Institute – Combinatul Fondului Plastic, și o alta destinată liceenilor,
organizată în spațiile Liceului de Arte „Nicolae Tonitza”. Cele două expoziții
propun o lectură dublă asupra patrimoniului Simu – una matură, analitică, și
alta intuitivă, aflată la începutul formării artistice –, construind împreună o
perspectivă unitară asupra continuității culturale.
Pentru ca abordarea subiectului
Simu să fie cât mai complexă și să reunească diferite forme de expresie
artistică, proiectul integrează și o componentă de video mapping, realizată de Robert
Obert și Sergiu Luda. Această intervenție vizuală contemporană adaugă o
dimensiune imersivă experienței publice, traducând patrimoniul și memoria
într-un limbaj al luminii și mișcării. Pe parcursul derulării proiectului, vor fi oferite informații suplimentare
despre următoarele evenimente, care vor continua să exploreze, din perspective
variate, moștenirea artistică și spirituală a Muzeului Simu.
Prin aceste direcții
complementare – de la cercetare și educație la creație și interpretare
artistică – „SIMU Revival” devine mai mult decât un proiect cultural: o platformă
interdisciplinară de formare, reflecție și reactivare a memoriei Muzeului Simu,
un spațiu al continuității dintre istorie și prezent, dintre patrimoniu și arta
contemporană.
Despre Muzeul Simu
Anul 2025 marchează nouă decenii
de la dispariția colecționarului Anastase Simu (1854–1935), o figură
emblematică a culturii române moderne. Format în spirit european și animat de o
profundă vocație educativă, Anastase Simu, alături de soția sa Elena, a
transformat pasiunea pentru artă într-un amplu proiect cultural menit să
sprijine creația artistică și să formeze gustul publicului românesc.
Fondat în 1910, în inima
Bucureștiului, într-o clădire proiectată de arhitectul Carol Cichi, colaborator
al lui Paul Gottereau, Muzeul Simu a reprezentat o inițiativă fără precedent în
cultura română modernă – primul muzeu privat de artă din România, deschis
publicului și conceput ca o instituție de educație estetică.
Colecția Simu reunea artiști
europeni de prestigiu, precum Antonio Canova, Claude Monet, Camille
Pissarro, Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley, Paul Signac și Antoine
Bourdelle, alături de marii reprezentanți ai artei românești – Nicolae
Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu,
Frederic Storck, Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși –,
confirmând încă din primele decenii ale secolului XX integrarea artei românești
în circuitul artistic internațional.
După demolarea clădirii Muzeului
Simu, în anul 1964, vasta colecție adunată de Anastase și Elena Simu s-a
dispersat între mai multe instituții culturale și educaționale din București.
Astfel, operele și documentele muzeului au fost preluate, în timp, de Muzeul
Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul Municipiului
București, Muzeul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și
Muzeul Universității Naționale de Arte din București, fiecare contribuind la
păstrarea și valorificarea fragmentelor de patrimoniu rămase din celebra
colecție Simu.
Deși spațiul originar a fost
pierdut, moștenirea lui Anastase Simu continuă să fie o mărturie a viziunii
sale moderne și formative asupra artei, ilustrând o gândire culturală europeană
care a pus bazele dialogului dintre patrimoniu, educație și creația
contemporană – un dialog pe care proiectul „SIMU Revival” îl readuce astăzi în
actualitate, ca o formă de reconectare a memoriei locale la circuitul
internațional al artei.
*************
Proiectul „SIMU Revival” este un proiect al
Uniunii Artiștilor Plastici din România, inițiat și coordonat de Raluca
Băloiu, istoric de artă. Proiectul este finanțat de Primăria Sectorului
1 București, în urma selecției în cadrul apelului de proiecte organizat
în vara acestui an pentru finanțări nerambursabile, conform Legii
350/2005.
Principalii parteneri ai proiectului sunt Muzeul
Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul Municipiului
București, Librăriile Humanitas, Universitatea Națională de Arte
București și Liceul de Arte „Nicolae Tonitza”.
Prin colaborarea acestor instituții reprezentative,
proiectul creează o rețea de dialog între patrimoniul istoric, mediul
educațional și arta contemporană, reafirmând rolul artei ca instrument de cunoaștere,
memorie și formare culturală.