vineri, 13 februarie 2026

14 februarie 2026, ziua Ateneului Român

Arhiva de arhitecură: Societatea Ateneul Român 160

Asociația Istoria Artei a câștigat prin concurs o nouă finanțare nerambursabilă de la Ordinul Arhitecților din România din Timbrul Arhitecturii în vederea continuării proiectului cultural cu o componentă pronunțată de cercetare „Arhiva de arhitectură”.  Tema propusă în perioada decembrie 2025 - decembrie 2026 se referă la activitatea Societății Ateneul Român, instituție culturală care a luat ființă în 25 ianuarie 1865. Principala misiune era aceea de organizare de conferințe literare, științifice, artistice în spiritul ideii antice a ateneului, care se referea la organizarea unei școli, a unei societăți de întâlniri și dezbateri publice într-un spațiu de cursuri și prezentări sub semnul zeiței Minerva.

În 24 noiembrie 1865 Societatea Ateneul Român se constituie legal, cu un statut de funcționare cu 24 articole, președinte delegat fiind P.S.Aurelian (1833-1909). Ulterior a fost ales ca președinte graful Scarlat/Carol Rosetti (1802-1872) și a fost elaborat și un regulament de funcționare, publicat în vara anului 1866. Graful Rosetti a fost și primul mare donator al Societății, lăsându-i terenuri, bani și o importantă colecție bibliofilă. Potrivit dorinței testamentare, el dispunea de acestea pentru clădirea primei biblioteci publice, idee care a fost extinsă ulterior și concretizată în 1886 prin punerea pietrei de temelie a Palatului Ateneului Român.

Duminică, 14/26 februarie 1888, la ora 20:30, a fost inaugurată seria conferințelor științifice organizate de Societatea Ateneul Român în noua construcție, proiectată de arhitectul Albert Galeron (1846-1930). Cu toate că lucrările de construcție și decorare nu erau finalizate, prima întâlnire oficială a avut loc într-o sală la parterul clădirii cu o introducere a vicepreședintelui dr. Constantin Esarcu (1836-1898) și o comunicare publică a istoricului de artă Alexandru Odobescu (1834-1895) despre „Palatul Atheneului Român și despre clădirile antice, rotunde sau pătrate, cu dom circular”. Analizând planurilor de epocă constatăm funcțiuni inițiale pentru spațiile laterale de la parter: în stânga a fost proiectată biblioteca, iar în dreapta muzeul. Începând cu 19 martie 1889 conferințele publice au fost organizate în sala mare, circulară de la etaj a Ateneului Român. Spațiile Ateneului vor găzdui ulterior o varietate de evenimente culturale: concerte, strângeri de fonduri, expoziții, premiere și lansări.

 Design: acuarelă de Gabriela Drăghici și concept grafic afiș de Maria Poștea

Pentru a marca acest moment istoric, ziua Ateneului Român, vom organiza pe 14 februarie prima activitate publică, o vizită ghidată alături de elevi și studenți, precum și de membrii Asociației Istoria Artei. Seria conferințelor publice online începe pe 27 februarie cu o prezentare a Arhivei SocietățiiAteneului Român, cercetarea fiind coordonată de istoric de artă dr. Oana Marinache.

Proiectul „Arhiva de arhitectură: Societatea Ateneul Român 160” este finanțat de Ordinul Arhitecților din România, din Timbrul Arhitecturii, sesiunea 2025

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Filarmonica George Enescu București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ București, Muzeul Județean Argeș, Asociația Târgoviște Restaurată

 

marți, 10 februarie 2026

Tururile primăverii

Pentru perioada martie - mai 2026 vă propunem următoarele plimbări pietonale: 

 

Pentru înscrieri: tururighidate@gmail.com

Asociația Istoria Artei
CIF 28669715
RO27INGB0000999902777826 ING Bank 

donație minimă 100 lei/persoană pe lună

duminică, 1 februarie 2026

sâmbătă, 31 ianuarie 2026

Prezentări de istoria modei cu dr.Raluca Partenie

18 decembrie 2025 Prezentare istoria pălăriilor

31 ianuarie 2026 Moda Belle Epoque 

Mulțumim gazdelor noastre din localul Bogdania! 



 

marți, 13 ianuarie 2026

ArhiTur 1 din 2025 Parcul Bonaparte

După modelul parcelărilor Louis Blanc şi Alexandru Filipescu, doi bancheri belgieni, Josse Allard şi Eugen Baelde, au ideea realizării unui proiect de mare anvergură în nordul Bucureştiului, începând cu 1913.Cea mai uşoară şi profitabilă acţiune a fost copierea modelului de succes, achiziţionarea de terenuri virane în apropiere şi împărţirea lor, apoi racordarea la parcelarea Filipescu. Numele de „Parcul Bonaparte“ face trimitere la adresa proprietății în Şoseaua Bonaparte nr. 21, terenul întinzându-se de la Aleea Blank până în Şoseaua Herăstrău (azi Calea Dorobanţilor).

Evenimentele politice şi economice dau însă peste cap planurile oamenilor de afaceri astfel încât abia în 1921 parcelarea începe să fie dezvoltată de către Societatea Inginerilor Asociați, noua proprietară. Din 1922, anul încoronării perechii regale a României Mari, parcelarea a fost redenumită „Regele Ferdinand I“, iar aleile au primit vremelnic numele membrilor Familiei regale române. 

Numărul 1 din 2025 are 64 pagini interior, format 21 cm cu 21 cm și ilustrație color. 

 

Cuprins

Argument

Parcelarea Bonaparte/Ferdinand

Strada Paris, Roma, Londra, Washington, Varșovia, Haga, Belgrad, Praga, Berna

Echipă 

Coordonare cercetare și autor text: Oana Marinache

Fotografii de arhivă și pe teren: Alina Havreliuc, Livia Petrescu, Rodica Stan, Raluca Tănăsescu, Oana și Ion Marinache

Concept grafic: Cristian Oprea

Adresăm mulțumiri tuturor celor care au donat în cursul anului 2025, fondurile fiind folosite la tiparul acestui număr. Donație recomandată: 75 lei/exemplar

Comenzi directe: edituraistoriaartei@gmail.com  

luni, 29 decembrie 2025

Album Arghir Culina volum 2

Arghir Culina, arhitectură la răscrucea vremurilor vol. II 1919-1927

 

În continuarea primului volum, apărut în decembrie 2024, cea de-a doua parte a monografiei arhitectului aromân Arghir Culina (1883-1972) acoperă activitatea sa profesională din perioada anilor 1919-1927, incluzând aproximativ 60 de lucrări. Sursa informațiilor de la care am pornit se află cu precădere în listele sale dactilografiate și puse la dispoziție de doamna inginer Anca Irimescu, strănepoata sa. Am folosit de asemenea lista scrisă de mână de Culina din dosarul depus în arhiva Uniunii Arhitecților din România precum și informații inedite din aceeași arhivă lăsate de către cumnata sa, arhitecta Ada Zăgănescu. 

Din 1919 Culina va ocupa un post de arhitect în cadrul Ministerului  Industriei și Comerțului, cunoscând și colaborând cu o seamă de ingineri din diverse ramuri de activitate subordonate. Astfel vom regăsi în portofoliul său locuințe pentru inginerii Lindenberg, Iliescu-Brînceni, Iscu, Ficșinescu, Pușcariu, Cioc, Bodnărescu, Mateescu, Cristescu, Opran, Ulani, Ivan, Prager. În plus se va asocia cu arhitectul aromân Gheorghe Simotta pentru parcelarea din strada Ienăchiță Văcărescu și va relua parteneriatul de afaceri cu inginerul Tiberiu Eremie, specialist în structuri de beton armat.

O categorie importantă de comanditari provine din cadrul Armatei Române: generalul Mandrini, familia generalului Ghenea, colonei și maiori Drăghicescu, Boteanu, Bolintineanu, Vernescu, Constantinescu. Culina continuă să proiecteze locuințe pentru membrii familiilor aromâne de renume Christu, Athanasiu, Lega.

Din punct de vedere stilistic, această perioadă din activitatea sa este caracterizată de definirea unei amprente personale.Anii ’20 îi oferă lui Culina șansa de a lucra pe cont propriu o serie de case neoromânești pentru o protipendadă bucureșteană care dorește să profite de Legea încurajării construcțiilor de clădiri (1921, Gr.Trancu-Iași).

Astfel apar mai multe variațiuni ale unei tipologii propuse de A.Culina pentru proprietarii Săbăreanu, Iorga, Christu, Lindenberg: casa parter și doar parțial cu etaj, care ocupă un lot mic de teren. Varianta mai elaborată, vila cu 2 niveluri și mansardă, o putem observa în exemplele de pe bulevarde sau din parcelări și a fost concepută pentru proprietarii Iliescu-Brînceni, Deleanu, Iscu, Drăghicescu, Eliad, Bodnărescu. Imobilele Steriu, Grădișteanu, Petcu, Culina, Christu, Athanasiu, Zăgănescu, Steinberg, Dănulescu, Gheorghiu, căminul studenților, Hotelul Victoria,  cu o decorație bogată și multiple etaje și zeci de apartamente sunt investiții profitabile prin vânzarea sau închirierea spațiilor comerciale și locative. 

Date tehnice: 
Autor texte și cercetător arhive: dr. Oana Marinache, istoric de artă
Concept grafic și prelucrare fotografică: Cristian Oprea
Fotografi: Rodica Stan, Alina Havreliuc, Patricia Lupuțiu, Livia Petrescu, Oana Marinache
Corectură: Rodica Stan, Livia Petrescu

Editura: Istoria Artei 2025
Format landscape: 23,5 cm cu 16,5 cm 
Coperte: paperback color
Interior: 208 pagini, color
Tipărit la Delta Line Print SRL 

Adresăm mulțumiri tuturor membrilor Asociației care au contribuit la susținerea financiară a proiectului editorial.