Excursiile propuse în 2026 - p.I

 

Deschidem înscrierile pentru prima noastră excursie la Sinaia, din 28 martie, când vă propunem să descoperim proprietățile de pe strada Aosta. Vă recomand cursa de tren Softrans, de la ora 8:44, un bilet adult costă 32,5 lei/drum.

Donație recomandată la înscriere: 75 lei/persoană în contul Asociației Istoria Artei 

Detalii: tururighidate@gmail.com 

Evenimentele lunii martie

Asociația Istoria Artei continuă cercetarea fondului arhivistic al Societății Ateneul Român, activitatea acesteia putând fi reconstituită din surse edite și inedite. În prima lună de primăvară ne aducem aminte și de o dată importantă din istoria Palatului Ateneului: la 19 martie 1889 a avut loc inaugurarea sălii mari de la etaj.

Evenimentele publice gratuite propuse în luna martie în cadrul proiectului cultural cu o componentă pronunțată de cercetare „Arhiva de arhitectură: Societatea Ateneul Român 160 ” sunt următoarele:

Design: Maria Poștea

 

Vineri, 6 martie, ora 18:30, are loc cea de-a doua conferință publică despre „Activitatea Ateneului în perioada 1942-1949” cu acces gratuit la meet.google.com/spc-uacy-qkb

Prezentarea arh.Livia Petrescu va atinge urmatoarele puncte: scurta introducere a evenimentelor de la sfârșitul anilor ’30 și anii 1940-1941; anul 1942 și decizia organizării Salonului de arte decorative; anul 1943 și deschiderea Salonului de arte decorative , arh. prof. Petre Antonescu, Președintele Comitetului de organizare; donații și premieri; anul 1944 este marcat de bombardamentele americane din 4 și 15 aprilie, precum și cele germane în 24 august, care provoaca mari stricăciuni Palatului Ateneului Român; anii 1945 – 1946 cînd se fac mari eforturi pentru reparații; anii 1947-1949 sunt anii grelelor schimbări când activitatea culturală se diminuează iar Societatea Ateneul Român va fi desființată.

Livia Petrescu face parte din echipa de cercetare a Asociației noastre dar este și voluntară din 2018 în cadrul Asociației De-a Arhitectura. Ca îndrumător voluntar la clasele primare a fost nelipsită de la atelierele de Club, a participat în multe proiecte, de la „De-a arhitectura în orașul meu” la „Interdisciplinaritate re-construită” sau chiar ca înotător la ediția din 2021 a Swimathon București.

Miercuri, 11 martie, ora 12 este programată o întâlnire despre Grădina Episcopiei/Ateneului cu studenții Facultății de Horticultură ai Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Coordonați de arh.dr. Sidonia Teodorescu, studenții au primit ca tema semestrului II la cursul „Design în peisagistică”  zona aflată în fața Ateneului Român, suprafața studiată făcând parte din zona protejată nr. 16 –Calea Victoriei.

Vineri, 20 martie, ora 18:20. cea de-a treia conferință publică o are ca invitată pe Dora Vidrighin cu: Date inedite despre activitatea pictorului Costin Petrescu (meet.google.com/ywf-dpas-dtq)

Aspectele cercetării ei recente sunt: viziunea inițială a lui Alexandru Odobescu, propunerile nerealizate pentru Marea Frescă, reconstituiri istorice în cariera lui Costin Petrescu, activitatea didactică în Franța și manualul Arta frescei, ceremonia inaugurării, colecția casei memoriale din București.
Elena Minodora Vidrighin este absolventă a Facultății de Istoria și Teoria Artei (UNARTE, 2024), tema lucrării sale de licență sub coordonarea lectorului univ.dr. Vlad Bedros fiind „Mărturii despre Costin Petrescu. Noi informații despre Fresca Ateneului”.

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Filarmonica George Enescu București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ București, Muzeul Județean Argeș, Asociația Târgoviște Restaurată

Proiectul „Arhiva de arhitectură: Societatea Ateneul Român 160” este susținut de Ordinul Arhitecților din România prin timbrul arhitecturii, sesiunea 2025

14 februarie 2026, ziua Ateneului Român

Arhiva de arhitecură: Societatea Ateneul Român 160

Asociația Istoria Artei a câștigat prin concurs o nouă finanțare nerambursabilă de la Ordinul Arhitecților din România din Timbrul Arhitecturii în vederea continuării proiectului cultural cu o componentă pronunțată de cercetare „Arhiva de arhitectură”. Tema propusă în perioada decembrie 2025 - decembrie 2026 se referă la activitatea Societății Ateneul Român, instituție culturală care a luat ființă în 25 ianuarie 1865. Principala misiune era aceea de organizare de conferințe literare, științifice, artistice în spiritul ideii antice a ateneului, care se referea la organizarea unei școli, a unei societăți de întâlniri și dezbateri publice într-un spațiu de cursuri și prezentări sub semnul zeiței Minerva.

În 24 noiembrie 1865 Societatea Ateneul Român se constituie legal, cu un statut de funcționare cu 24 articole, președinte delegat fiind P.S.Aurelian (1833-1909). Ulterior a fost ales ca președinte graful Scarlat/Carol Rosetti (1802-1872) și a fost elaborat și un regulament de funcționare, publicat în vara anului 1866. Graful Rosetti a fost și primul mare donator al Societății, lăsându-i terenuri, bani și o importantă colecție bibliofilă. Potrivit dorinței testamentare, el dispunea de acestea pentru clădirea primei biblioteci publice, idee care a fost extinsă ulterior și concretizată în 1886 prin punerea pietrei de temelie a Palatului Ateneului Român.

Duminică, 14/26 februarie 1888, la ora 20:30, a fost inaugurată seria conferințelor științifice organizate de Societatea Ateneul Român în noua construcție, proiectată de arhitectul Albert Galeron (1846-1930). Cu toate că lucrările de construcție și decorare nu erau finalizate, prima întâlnire oficială a avut loc într-o sală la parterul clădirii cu o introducere a vicepreședintelui dr. Constantin Esarcu (1836-1898) și o comunicare publică a istoricului de artă Alexandru Odobescu (1834-1895) despre „Palatul Atheneului Român și despre clădirile antice, rotunde sau pătrate, cu dom circular”. Analizând planurilor de epocă constatăm funcțiuni inițiale pentru spațiile laterale de la parter: în stânga a fost proiectată biblioteca, iar în dreapta muzeul. Începând cu 19 martie 1889 conferințele publice au fost organizate în sala mare, circulară de la etaj a Ateneului Român. Spațiile Ateneului vor găzdui ulterior o varietate de evenimente culturale: concerte, strângeri de fonduri, expoziții, premiere și lansări.

Design: acuarelă de Gabriela Drăghici și concept grafic afiș de Maria Poștea

Pentru a marca acest moment istoric, ziua Ateneului Român, vom organiza pe 14 februarie prima activitate publică, o vizită ghidată alături de elevi și studenți, precum și de membrii Asociației Istoria Artei. Seria conferințelor publice online începe pe 27 februarie cu o prezentare a Arhivei SocietățiiAteneului Român, cercetarea fiind coordonată de istoric de artă dr. Oana Marinache. Prezentarea va atinge următoarele teme: înființarea Societății Ateneul Român și rolul grafului Scarlat Rosetti, vechiul sediu de la Cișmigiu, donația pentru prima bibliotecă publică, comisia de arhitecți implicați în ridicarea palatului, memorii despre  arh.André Lecomte de Nouÿ, câteva date despre activitatea arh. Arturo Lardel, prințul George G.Bibescu și Muzeul Ateneului Român.

Proiectul „Arhiva de arhitectură: Societatea Ateneul Român 160” este susținut de Ordinul Arhitecților din România prin timbrul arhitecturii, sesiunea 2025

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Filarmonica George Enescu București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ București, Muzeul Județean Argeș, Asociația Târgoviște Restaurată

Tururile primăverii

Pentru perioada martie - mai 2026 vă propunem următoarele plimbări pietonale: 

 

Pentru înscrieri: tururighidate@gmail.com

Asociația Istoria Artei
CIF 28669715
RO27INGB0000999902777826 ING Bank 

donație minimă 100 lei/persoană pe lună

Vizită ghidată la Muzeul Zambaccian, 1 februarie

Următoarea vizită va avea loc pe 28 februarie, ora 15:00, la Casa Theodor Aman

Prezentările sunt susținute de arh. Livia Petrescu 

 

Prezentări de istoria modei cu dr.Raluca Partenie

18 decembrie 2025 Prezentare istoria pălăriilor

31 ianuarie 2026 Moda Belle Epoque 

Mulțumim gazdelor noastre din localul Bogdania! 

 

ArhiTur 1 din 2025 Parcul Bonaparte

După modelul parcelărilor Louis Blanc şi Alexandru Filipescu, doi bancheri belgieni, Josse Allard şi Eugen Baelde, au ideea realizării unui proiect de mare anvergură în nordul Bucureştiului, începând cu 1913.Cea mai uşoară şi profitabilă acţiune a fost copierea modelului de succes, achiziţionarea de terenuri virane în apropiere şi împărţirea lor, apoi racordarea la parcelarea Filipescu. Numele de „Parcul Bonaparte“ face trimitere la adresa proprietății în Şoseaua Bonaparte nr. 21, terenul întinzându-se de la Aleea Blank până în Şoseaua Herăstrău (azi Calea Dorobanţilor).

Evenimentele politice şi economice dau însă peste cap planurile oamenilor de afaceri astfel încât abia în 1921 parcelarea începe să fie dezvoltată de către Societatea Inginerilor Asociați, noua proprietară. Din 1922, anul încoronării perechii regale a României Mari, parcelarea a fost redenumită „Regele Ferdinand I“, iar aleile au primit vremelnic numele membrilor Familiei regale române. 

Numărul 1 din 2025 are 64 pagini interior, format 21 cm cu 21 cm și ilustrație color. 

 

Cuprins

Argument

Parcelarea Bonaparte/Ferdinand

Strada Paris, Roma, Londra, Washington, Varșovia, Haga, Belgrad, Praga, Berna

Echipă 

Coordonare cercetare și autor text: Oana Marinache

Fotografii de arhivă și pe teren: Alina Havreliuc, Livia Petrescu, Rodica Stan, Raluca Tănăsescu, Oana și Ion Marinache

Concept grafic: Cristian Oprea

Adresăm mulțumiri tuturor celor care au donat în cursul anului 2025, fondurile fiind folosite la tiparul acestui număr. Donație recomandată: 75 lei/exemplar

Comenzi directe: edituraistoriaartei@gmail.com