vineri, 16 februarie 2024

ArhiTur 2 (XXI) 2023 Parcelări din zona Dorobanți I

 

Numărul 2 (XXI)/2023 al publicației culturale ArhiTur, recent apărut la Editura Istoria Artei, completează istoria unor parcelări din zona Căii Dorobanților. Precum piesele unui puzzle, temele abordate continuă cercetările noastre în arhive și pe teren, deja apărute în ArhiTur nr. 5 (IX) din 2019, nr. 6 (X) din 2019, nr. 7 (XI) din 2019 și nr. 1/2021 (XIV).

De data aceasta ne-am propus să abordăm istoria fostei ulițe a Fierăstrăului/Herăstrăului, dintr-o altă perspectivă, încercând să înțelegem cum au evoluat construcțiile de pe unele loturi de teren. Astfel putem observa o fragmentare accentuată a terenurilor sau ”aglomerarea” unor imobile pe anumite terenuri. Zona Dorobanți oferă multe surprize dacă suntem atenți la anumite alei sau străzi înguste care s-au deschis din artera principală. Ca într-o căutare de indicii arhitecturale și urbanistice, periplul nostru se desfășoară din Piața Lahovary, de la nr. 1 până dincolo de Bariera Herăstrăului, pe Drumul spre Băneasa.

În trecut Ulița Herăstrăului începea din Podul Mogoșoaiei, din apropierea Bisericii Albe, tronson redenumit în onoarea lui Alexandru Lahovary și cunoscut astăzi cu numele lui George Enescu. Având diferite lățimi, în funcție de posibilitățile de expropriere și alinierile decretate, artera se desfășura pe aproape 1,45 km până la intersecția cu Șoseaua Bonaparte și Șoseaua Ștefan cel Mare. La sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu extinderea zonei rezidențiale înspre nordul orașului, dezvoltarea Șoselei Herăstrău va continua și ea dincolo de barieră; după Primul Război Mondial întâlnim adrese și autorizații în ”Prelungirea Dorobanți” pentru această porțiune la nord de intersecție. Ulterior și această porțiune va primi numele de Calea Dorobanți.

Zonă modestă în prima parte a evoluției ei, atestată de case-vagon și mari suprafețe verzi, cu grădini și loturi adânci, începe să capete clădiri noi, cu prăvălii și etaj sau reședințe elegante. Transformările sunt vizibile de la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu ridicarea unor adevărate palate pentru familiile Slătineanu, Carp, Lahovary, Filitti, Negruzzi. O nouă etapă are loc după Primul Război Mondial, când încep să fie deschise șantierele pentru imobilele cu apartamente, apar mai multe case sau imobile pe vechile loturi adânci, sunt aprobate mici parcelări particulare (Slătineanu, Greceanu, Mincu). La nord de barieră, vechile centre industriale se transformă și ele, dispărând treptat iar terenurile sunt folosite pentru parcelări de anvergură medie (Societatea Edilitatea în zona str. Brazilia).

În acest număr analizăm și investiții private, una singură de la sfârșitul secolului al XIX-lea (A.Gaillac), restul din perioada interbelică (ing.N.Opran, Ștefan Gaillac, Banca Națională a României). Intenția noastră este de a definitiva și cercetarea zonei până dincolo Piața Confederațiilor Balcanice/Dorobanți, prezentând pe viitor și alte parcelări publice și inițiative ale unor dezvoltatori interbelici. 

Date tehnice:

Cercetare și autor texte: istoric de artă dr. Oana Marinache și Rodica Stan

Coordonator: ing. Ion Marinache

Fotografii: Rodica Stan (2019), Ion Marinache (2019), Oana Marinache (2023)

Design grafic: arh. Ioana Gabriela Simion

Format 21 cm cu 21 cm, 50 pagini

Acest număr este publicat cu sprijinul BNP Paribas Cardif prin suportul acordat Asociației “Istoria Artei”, ca parte a angajamentului de a susține cultura românească.

 

 

 

joi, 8 februarie 2024

Excursie Sinaia, 20 aprilie

 

Sâmbătă, 20 aprilie
Cea de-a doua excursie ne poartă spre Sinaia, unde vom descoperi o stradă de poveste. Strada Isvor, apoi Carol, aflată în apropierea Bulevardului Ghica de odinioară, poartă astăzi multe straturi istorice și urme ale trecerii unor personalități importante. A fost o zonă a industriașilor italieni, a ofițerilor, bancherilor, doctorilor și primarilor bucureșteni, având case de închiriat pentru toată lumea.

De strada Avram Iancu se leagă chiar și proprietatea lui Filippo Dozzi, care a realizat un produs legendar, sub marca de ”Salam de Sibiu”.
Multe proprietăți pot fi astazi ”reconstituite” din anunturile si documentele vechi, povesti ce vor fi dezvaluite la turul nostru.
 
Înscrieri: tururighidate@gmail.com în limita a 25 participanți
Participarea se face în baza unei donații către Asociația Istoria Artei 
 

 

sâmbătă, 3 februarie 2024

Excursie Câmpina: Pe urmele arh. Toma T. Socolescu

7 februarie - Grupa completa!

Prima excursie a anului ne prilejuiește o întoarcere în Câmpina, pe urmele arhitectului Toma T. Socolescu, pentru a-i descoperi lucrările de arhitectură. Pe parcursul plimbării pietonale vom prezenta și alte creații interbelice, care ne permit o analiză stilistică și punerea într-un context socio-economic.

Vom poposi și la cimitirul Bobâlna să discutăm despre marile personalități care odihnesc acolo.
Turul nostru se va încheia la o prăjitură în celebra cofetărie Delice și la o cafea de specialitate la ”Prăjitoria cu povești” a Denisei Voicu (mutată recent într-o vilă de arh.Toma T.Socolescu).
 
Pentru transport, vă recomandăm trenul privat Softrans 9:14 - 10:18, bilet adult 23 lei/drum, 14,5 lei/pensionar. Vom fixa un punct de întâlnire pentru cei care sosesc cu mașina personală.
 
Înscrieri: tururighidate@gmail.com
Participarea se face în baza unei donații către Asociația Istoria Artei
 

 
 
 

miercuri, 31 ianuarie 2024

Propuneri tururi luna martie

Sâmbătă, 2 martie, ora 12 Patrimoniul imobiliar Chrissoveloni

Sâmbătă, 9 martie, ora 12 Plimbare pe strada Povernei

Sâmbătă, 16 martie, ora 12 Plimbare pe str. Schitu Măgureanu (tur în premieră)

Sâmbătă, 23 martie, ora 12 Blvd. Aviatorilor II - nr. pare


 

Ora de întâlnire: 11.50 - 12:00 pentru o durată de minim 2 ore

Înscrieri: tururighidate@gmail.com

Participarea se face în baza unei donații către Asociația Istoria Artei


duminică, 14 ianuarie 2024

Familia Macca: istorie, proprietăți, comenzi artistice

Familia Macca: istorie, proprietăți, comenzi artistice

Editura Istoria Artei are plăcerea să anunțe o nouă publicație tipărită, în preajma Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie) și a împlinirii a 11 ani de activitate (24 ianuarie). Albumul acesta, al patrulea tipărit în colecția ”Familii istorice” a Editurii Istoria Artei, este conceput pe baza arhivei documentare a mai multor generații de persoane înrudite din familiile Bălăceanu, Drugănescu, Caribolu, Macca și Villacrose.


Este incredibil în primul rând că această arhivă mai există și că putem lămuri astăzi o serie de chestiuni genealogice și se pot descoperi noi informații despre proprietăți urbane și rurale (Cocorăștii Caplii, Sinaia, București, Drugănești-Stoenești, Ploiești, Miroși, Pasărea). Chiar dacă la apariția monografiei arhitectului J.E. Berthet (Editura Istoria Artei, 2021) nu dețineam toate informațiile despre colaboratori, meșteri, instalatori, grădinari, pictori zugravi, cu ajutorul arhivei de familie putem astăzi să realizăm un întreg univers al celor care și-au adus contribuția la celebra Casa Macca din strada H.Coandă.

Istoria acestei arhive se leagă de cel puțin patru figuri feminine fascinante: Zamfira Caribolu, Elenca Bălăceanu, Marghioala Drugănescu și Elena Macca. Cu toate că familiile lor sunt stinse astăzi, prin documentele (foi de zestre, învoieli, partaje, diate, contracte, licitații, plângeri, cereri) lăsate de aceste doamne, putem să reconstituim o lume dispărută. Faptul că arhiva de familie a fost împărțită în mai multe inventare (Arhivele Naționale ale României, Casa Școalelor, Donatori, Feudale și activitatea anuală) a dus la necunoașterea unor documente prețioase cercetării pluridisciplinare. Din admirație față de aceste doamne ale istoriei noastre, considerăm că merită făcute cunoscute poveștile lor și ale grijii pe care au avut-o pentru păstrarea memoriei familiilor și proprietăților lor.



Dintre doamnele enumerate mai sus, figura Elenei Macca ne este astăzi mult mai bine cunoscută, prin asociere cu proprietățile bucureștene și actele de filantropie făcute la Miroși și Pasărea. Pentru a îi înțelege faptele, credem însă că ele trebuie prezentate în contextul obligațiilor de familie și a exemplelor furnizate de predecesoarele ei. Personalitățile bunicii materne, Elenca Bălăceanu și a mamei ei, Marghioala Drugănescu, sunt deosebit de importante în fundamentarea poziției sociale și a averii funciare, de care va dispune Elena Macca. De la bunica maternă va moșteni moșia Miroși din județul Argeș și de la mamă o primă proprietate în Ulița Franțuzească/strada Carol din București, devenită locuință pentru viitorii ei soți, Constantin Caribolu și Petre Macca. Nu putem să nu observăm că modul ei de viață, modernizările interioare ale locuinței bucureștene din strada Carol, cumpărarea terenului și ridicarea celei de-a doua locuințe în strada Cosma, călătoriile, achizițiile în străinătate și comenzile artistice s-au bazat pe propria ei avere. Aspecte inedite au ieșit la lumină și în legătură cu inițiativele ei de la Miroși și de la Mănăstirea Pasărea, completând astfel imaginea unei generoase filantroape.

Acest album este publicat cu sprijinul BNP Paribas Cardif prin suportul acordat Asociației “Istoria Artei”, ca parte a angajamentului de a susține cultura românească.

Date tehnice:
Autor: Oana Marinache
Concept grafic: Cristian Oprea
Coperta 1: acuarelă de Gabriela Drăghici
Pagini: 160
Format: 24 cm cu 24 cm
ISBN: 9786068839394
Tipărit în 2023 la Delta Print Line SRL


Câteva exemplare pot fi procurate în Librăria Mihai Eminescu și vor fi disponibile și pe Patrimonescu.ro

vineri, 12 ianuarie 2024

Ziua Culturii Naționale la Mogoșoaia

Cu ocazia Zilei Culturii Naționale, Centrul de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” invită publicul la deschiderea Expoziției foto-documentară intitulată: „Moșia Mogoșoaia-Chitila – Reconstituire digitală”, donată Centrului de Cultură „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” de Asociatia-Editura Istoria Artei. 

Cele 42 de panouri prezintă în fotografii și documente de la Arhivele Nationale ale Romaniei, dar și din colectii private o istorie a Domeniului Brâncovenesc de la Mogoșoaia.

Expoziția se va deschide la Galeria Cuhnia, în data de 14 ianuarie 2024, începând cu ora 10:00 și va rămâne deschisă publicului până pe data de 28 ianuarie 2024 putând fi vizitată de marți până duminică, între orele 09:00-17:00.
 

 

miercuri, 20 decembrie 2023

Oferte de Sărbători 2023

 

Odată cu prezentarea memoriilor Elisei - aceasta fiind a patra lucrare dedicată familiei Știrbey, după „Reședințele Știrbey din București și Buftea” (Editura ACS, 2013), Jurnalul prințesei Nadeja Știrbey (Editura Istoria Artei, 2014) și „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (Editura ACS, 2014) - dorim să readucem în atenția publicului un alt model feminin, creatoarea uneia dintre cele mai importante instituții culturale bucureștene din secolul al XX-lea: Așezămintele Ion I. C. Brătianu.

Comenzi: 45 lei (format pdf pe e-mail sau suport CdRom) la edituraistoriaartei@gmail.com
 

 
 
La 22 mai 1879, se naște la București Ernest Albert Léonce Alexandre Doneaud, ca fiu al lui Josef Emile Edouard Doneaud și al Louisei Manoël, francezi stabiliți la București și proprietarii unei antreprize de construcții.Tânărul studiază la Institutul de băieți Schewitz-Thierrin din str. Scaune, București, apoi pleacă la Paris, unde în 1899 se pregătește în atelierul prof. Edmond Jean Baptiste Paulin. În 1901 este admis în a II-a clasă, secția de arhitectură la Școala Națională și Specială de Arte Frumoase; în 1905 este admis în clasă I, secția de arhitectură. În 1907 devine arhitect diplomat și membru al S.A.D.G. franceze.
La întoarcerea în țară, în 1907, Ernest Doneaud este angajat arhitect-șef al serviciului tehnic din Primăria capitalei. În 1908 primește și cetățenia română. Cariera sa debutează și prinde avânt și prin susținerea omului politic liberal și primarul capitalei, Vintilă Brătianu (1867-1930), artizanul Societății Locuințelor Eftine și al primei parcelări din strada Lânăriei, precum și al Societății Govora-Călimănești. Doneaud lucrează și pentru Ministerul de Război în timpul primului război mondial.
Ernest Doneaud a fost membru în consiliul de administrație și administrator-delegat al societății „Construcția modernă”, din 1933 devine președintele ei. În 1927 devine membru corespondent al Societății Urbaniștilor din România. Între 1932-1936 face parte din Comisia de sistematizare a capitalei, apoi este numit în postul de arhitect la Direcțiunea Consiliului Tehnic Superior. Între 1941-1942 Doneaud a fost ajutor de primar al comunelor suburbane Băneasa și Șerban Vodă. În 1953 era pensionar, membru al U.A.R. și arhitect referent la I.S.P.R.
 
Avem disponibile 5 albume tipărite din monografia dedicată arhitectului Ernest Doneaud. Comenzi directe la 100 lei pe edituraistoriaartei@gmail.com 

Oferte valabile până la 29 decembrie 2023.