8 ani de activitate editorială a Asociației Istoria Artei

Data de 24 ianuarie 2013 marcheaza inregistrarea la Biblioteca Nationala a Romaniei a Editurii Istoria Artei din cadrul Asociatiei noastre. Ea nu are personalitate juridica distincta, ci serveste activitatii noastre de cercetare, de valorificare a arhivelor publice si private si a inventarierii diferitelor zone centrale din Bucuresti sau a activitatii unor personalitati din lumea arhitecturii romanesti.

Colecțiile Editurii sunt: Trasee urbane București, Arhitecți de neuitat, Arhiva de arhitectură, Carte de nu-mă-uita, Familii istorice, ArhiTur și caietele de educație non-formală pentru elevi

Pe parcursul zilei de 24 ianuarie 2021 vă vom prezenta pe Facebook câteva dintre publicațiile noastre de istoria arhitecturii. Prezentarea face parte din proiectul cultural "Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților" realizat cu sprijinul Ministerul Culturii

Publicații apărute la Editura Istoria Artei pot fi văzute și pe http://eia.ro iar pentru comenzi directe ne puteți scrie la edituraistoriaartei@gmail.com 

Albumele sunt disponibile în rețeaua de librării Humanitas, în Librăria Mihai Eminescu, la sediul Uniunii Arhitecților din România

Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților, 15 ianuarie 2021

Asociația Istoria Artei continuă prin proiectele ei de cercetare să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei arhitecturii românești, aducând la lumină informații inedite, rezultate din cercetarea arhivelor publice și private.

 

Design: Maria Poștea

Tema propusă pentru Ziua Culturii Naționale are în vedere istoria Corpului Arhitecților, organism profesional din perioada interbelică, de la a cărui fondare sărbătorim 100 de ani (1921-2021). În cadrul proiectului cultural „Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților”, începând cu 15 ianuarie 2021, vom încărca și prezenta zilnic dosare, articole, fotografii, documente pe https://arhivadearhitectura.ro/galerie-arhitecti/ și http://arhivadearhitectura.blogspot.com pentru a face accesibile tuturor celor interesați informațiile regăsite de echipa noastră.

Dosarele de arhivă ale specialiștilor din Corpul Arhitecților nu au fost disponibile cercetătorilor până acum, ele conținând însă documente, fotografii personale și informații profesionale prețioase. Am studiat peste 45 de cazuri particulare și selectat pentru digitalizare și prezentare publică atât documentele marilor personalități (Statie Ciortan, G.M. Cantacuzino, Paul Smărăndescu, Duiliu Marcu, Cristofi Cerchez, State Baloșin, Marcel Iancu, frații Cerkez, familia Niga, Arghir Culina, Ernest Doneaud, Daniel Renard, Marcel Maller, Alexandru Zaharia) cât și cele referitoare la arhitecți cvasi-necunoscuți nouă astăzi (Constantin Simionescu, familia Ciogolea, Ion G. Mayer, Scarlat Petculescu, Mauriciu Gerstel, Albert Gerber, Ernest Schmidt, Achile Ghiaciu, Constantin Cănănău, N.T. Galia, Emanuel Arnet, Johann Storck).

Menționăm ca certe în această etapă de cercetare următoarele tipuri de informații: data și locul nașterii, relații de familie, religia, etnia, fotografii, instituția de învățământ absolvită, documentele certificate sau traduse, recomandările atelierelor unde au lucrat sau relațiile profesionale stabilite la începutul carierei (desenator, colaborator, asociat, durata și proiectele realizate sub coordonare), adresa, legitimații, depunerea jurământului, amenzi sau suspendări aplicate.

În plus față de documentele personale de la Arhivele Naționale ale României, prin generozitatea arhitectului Mădălin Ghigeanu, vom prezenta în format digital, din biblioteca sa impresionantă de arhitectură, buletinele anuale ale Corpului Arhitecților. Acestea completează cadrul general cu informații legate de conducere, activitatea administrativă, procesele verbale ale adunărilor, reguli, decizii, tabloul arhitecților recunoscuți, portrete, concursuri publice.

Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Uniunea Arhitecților din România, Muzeul Național Peleș, Ordinul Arhitecților din România, Universitatea Tehnică de Construcții - Facultatea de Inginerie în Limbi Străine

Vizita casa Teohari

#Aiciastat

de Ana Rubeli

Aici a stat dr. A. Teohari și Olga Teohari la începutul secolului XX, în această casă în stil eclectic din strada Pitar Moș nr. 12. Dr. A. Teohari a cumpărat în 1910 o proprietate mai veche a lui Eugeniu Carada de la moștenitorii acestuia (Eugeniu Carada, fondatorul Băncii Naționale a României, scriitor și economist murise pe 10 feb 1910). Casa anterioară, existentă pe acest teren, fusese transformată în 1892 de Eugeniu Carada (cu ajutorul unui credit ipotecar contractat în 1893, posibil pentru a termina construcția). 

La rândul său, Carada fusese al cincilea proprietar, consemnat de documentele de arhivă: știm că în 1822 proprietatea lui Pavel Ion Zotto a fost vândută pitarului Iordache Lupescu (și doar ne aflăm pe strada Pitar Moș). În 1863 acesta a oferit-o ca zestre fiicei sale, Elena, la căsătoria ei cu Nicolae Papadat. Apoi în 1884 arh. G. A. Burelly a cumpărat-o (el având mai multe proprietăți în zonă), pentru ca doar 4 ani mai târziu să o vândă către ing. Gregoriu Lehliu la un preț mai mic.

Revenind la proprietatea familiei Teohari, arhitectul Radu Culcer proiectează două case, una în 1914 și cealaltă în 1926. Cea despre care vă povestesc astăzi, aflată chiar pe colțul cu str. Arthur Verona, a fost proiectată în 1914; cealaltă, retrasă și aflată astăzi în lateralul curții, despărțită însă printr-un gard, a fost ridicată tot de el, dar în 1926. În perioada interbelică proprietatea era închiriată Legației Elveției la București. În 1933-1934 se mai consemnează ridicarea unui garaj de arhitecta Maria Costescu, constructor I. Denieki.

Astăzi aici se află Clinica Nativia. Mulțumim Stefaniei Furceanu pentru invitația de a vizita acest loc deosebit!

Sursa: Revista ArhiTur nr. 2(VI)/2019, Publicație culturală publicată de Editura Istoria Artei, “Strada Dionisie Lupu și împrejurimi”

8 ani de Editura Istoria Artei

Data de 24 ianuarie 2013 marcheaza inregistrarea la Biblioteca Nationala a Romaniei a Editurii Istoria Artei din cadrul Asociatiei noastre. Ea nu are personalitate juridica distincta, ci serveste activitatii noastre de cercetare, de valorificare a arhivelor publice si private si a inventarierii diferitelor zone centrale din Bucuresti sau a activitatii unor personalitati din lumea arhitecturii romanesti.

Nefiind vorba de o activitate economica, ci de popularizare a istoriei artei, arhitecturii si familiilor istorice, scopul nostru principal a fost realizarea unor publicatii inedite din punctul de vedere al continutului dar si atractive vizual.  Acest lucru a fost posibil pana acum prin atragerea unor fonduri nerambursabile (concursuri de proiecte) sau prin sustinerea unor persoane fizice sau firme, care au redirectionat impozitul pe venit sau profit.

Intre 15 si 31 ianuarie 2021 va oferim trei noi pachete promotionale, pentru a sarbatori cei 8 ani de activitate publicistica:

Pachet 1 

Trasee urbane Bucuresti

Colectia de brosuri si pliante, 21 titluri disponibile, 225 lei

Reconstituiri digitale: Mogoșoaia 3D, Editura Istoria Artei, București, 2017

Martha Bibescu 130, Editura Istoria Artei, 2016

Traseu urban arh. Giulio Magni, Editura Istoria Artei, București, 2016

Traseu urban arh. Jacob Josef Schieffelleers, Editura Istoria Artei, București, 2015

Traseu urban arh. Louis Blanc, Editura Istoria Artei, București, 2014

Traseu urban arh. Edmond Van Saanen-Algi, Editura Istoria Artei, București, 2014

Traseu urban arh. Ernest Doneaud, Editura Istoria Artei, București, 2014

Traseu urban arh. Nicolae Ghika-Budești, Editura Istoria Artei, București, 2014

Ion Mincu, reper în arhitectura românească, Editura Istoria Artei, București, 2017

Parcul Carol I, 2 publicatii, Editura Istoria Artei, București, 2016                    
Traseu arh. Alexandru Zamfiropol, Editura Istoria Artei, București, 2018

Traseu arh. Victor Stefanescu, Editura Istoria Artei, București, 2018

Traseu arh. Dimitrie Maimarolu, Editura Istoria Artei, București, 2018

Traseu Victor si Silvio Asquini, Editura Istoria Artei, București, 2018

Așezămintele Brâncovenești, 2 publicații, Editura Istoria Artei, București, 2015

Patrimoniul Chrissoveloni din București, Editura Istoria Artei, București, 2017

Grădini bucureștene și peisagiști din spațiul cultural german, bilingv, Editura Istoria Artei, București, 2016

Carol Benisch - 195, bilingv, Editura Istoria Artei, București, 2016

Case și prăvălii, Editura Istoria Artei, București, 2017

Cadou: Familia Bibescu Basarab Brancoveanu, intre Paris si Bucuresti, vol II, 2016

Pachet 2

Colectia de brosuri si pliante, 10 exemplare, valoare minima 100 lei

Cadou: Parcul Filipescu - 100 de ani de arhitectura romaneasca, 2018

Pachet 3

Carte de nu-ma-uita

Nadeja Stirbey, Jurnal de printesa 1916-1919

Elisa Bratianu, Memorii

Familia Grefu: farmacie - arhitectura - balet

Cele trei albume pot fi cumparate intr-un pachet de 125 lei, primind cadou: 5 planșe cadastrale A3 color cu diferite zone din centrul Bucurestiului.

Pentru orice alte detalii sau oricare alte publicatii pe care vi le doriti, asteptam mesajele dvs. la edituraistoriaartei@gmail.com

Vizită documentară vila Mathilda

Mulțumim doamnei arh. Iuliana Ciotoiu și conducerii Universității Spiru Haret și Fundației România de Mâine pentru permisiunea de documentare acordată Asociației Istoria Artei.

Planurile de arhivă au fost publicate: https://arhivadearhitectura.ro/schite/casa-radoiu/

Despre vila Mathilda
de Ana Rubeli (Aiciastat)

Proprietara-comanditară a fost Mathilda Rădoi(u), fiica Alessandrinei Luchian și verișoara primară a lui Ștefan Luchian. Istoria terenului începe în 1845, când Ioan G. Movilă, bunicul Mathildei cumpărase la licitație casele din mahalaua Oțetari. Ele i-au fost oferite fiicei sale, Alessandrina ca zestre în 1863, când se mărita cu Gheorghe Luchian. În 1881 Alessandrina Luchian își înzestrează propria fiică, pe Mathilda, la căsătoria cu magistratul Ioan Rădoi(u). În arhive este consemnată cererea lui Ioan Rădoi din 24 februarie 1896 pentru aprobarea împrejmuirii terenului și solicitarea unei porțiuni din spațiul public pentru a alinia viitoarea casă. Pe 25 aprilie Mathilda Rădoi solicita stabilirea alinierii străzii Oțetari și depunea planurile în vederea începerii construcției. 

Planurile au fost semnate de Nicolae C. Mi(c)hăescu (1863-1934), iar antreprenorul a fost Th. Dolinski. Pentru decorația casei arh. Alexandru Clavel a colaborat cu pictorul Ștefan Luchian, ei fiind buni prieteni și cu N. Mihăescu. Spațiile interioare sunt în concordanță cu profesia liberală a lui Ioan Rădoi: el avea un birou la parter, cu acces direct de la intrare, și salonul și sala de masă erau retrase spre curte. La subsol se aflau sufrageria de vară, bucătăria, spălătoria, cămara, camera de servitori, pivnițele de vin și de lemne și spațiu pentru flori. 

Camerele sunt bogat decorate, tavanele pictate și vitraliile s-au păstrat de-a lungul timpului: există chiar o cameră în stil oriental iar în salon două panouri sunt pictate de Luchian. Printre lucrările proiectate de N. Mihăescu se află Biserica Boteanu, Casa Mița Biciclista și sediul Min. Educației din str. Berthelot.
Vila a fost finalizată în 1897, după cum este marcat pe pardoseala nișei din sufragerie. Dar se pare că Mathilda nu a apucat să se bucure prea mult de casă, căci un an mai târziu a divorțat de soțul ei, rămânând cu 3 fiice de crescut. Este posibil să se fi mutat cu mama ei în apropiere, pe str. Italiană nr. 21 (o altă vilă pictată de Luchian). În perioada următoare a închiriat casa lui Băicoianu și apoi ministrului Bădărău. Vila fusese ipotecată la Creditul Funciar Urban, iar în aprilie 1920 a fost vândută gen. Arthur Văitoianu.

Sursa: "Casele familiei Luchian și arhitecții lor", Oana Marinache

Începând cu 1920 aici a stat generalul Arthur Văitoianu (1864-1956), în vila cumpărată de la Mathilda Rădoiu. Generalul Văitoianu s-a remarcat în bătăliile de la Mărăști și Soveja din Primul Război Mondial.
El s-a născut în 1864 în Ismail, Basarabia, a absolvit în 1884 Școala Militară de la Adjud, și doi ani mai târziu, Școala de Artilerie și Geniu din București. Arthur Văitoianu a avansat rapid în ierarhia militară, în 1915 ajungând la gradul de general de brigadă. În timpul Primului Război Mondial, a fost înaintat la gradul de general de brigadă și a comandat Armata a II-a Transilvania. După reintrarea României în război de partea Antantei, regele Ferdinand l-a înaintat la gradul de general de armată, iar Guvernul Brătianu l-a trimis consilier în Basarabia. A avut funcția de Ministru de Interne în guvernul Coandă, iar în guvernul I. C. Brătianu a fost numit ministru de război. În 1919 a fost și prim ministru, în cursul mandatului său având loc primele alegeri din România Mare.
În anul 1940 și-a încheiat cariera politică, dar la 83 de ani a fost arestat de autoritățile comuniste și întemnițat timp de 7 ani la Sighet. A fost eliberat la 91 de ani, dar un an mai târziu, în l 1956, a murit. A fost îngropat la Cimitirul Bellu, de unde osemintele au fost transferate, mai târziu, în Mausoleul de la Mărăști.
El a lăsat casa uneia dintre fiicele sale, care la rândul ei a lăsat casa unei îngrijitoare. După naționalizare, aici au locuit 20 de familii, iar familiei generalului i s-au repartizat doar 2 camere. Camera îngrijitoarei se afla la subsol.
Din 2006 Vila Mathilda este în proprietatea Fundației România de Mâine - Universitatea Spiru Haret, care a pus-o la dispoziția studenților, a Institutului Central de Cercetare Științifică și a postului de televiziune TVH pentru organizarea de evenimente culturale și de emisiuni muzicale. În fostul garaj-grajd (foto 4) astăzi funcționează Clubul de Șah. Intenția Fundației România de Mâine este de a obține finanțare pentru restaurarea monumentului Vila Mathilda, în care ar putea fi organizate activități ale Centrului Artistic și Cultural Pictor Ștefan Luchian, ce va face parte din structura Fundației.

Surse: http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Vaitoianu-Arthur.-1878-1948.-Inv.-1452.pdf?fbclid=IwAR1kywTbYdTHFHkYlMwjbAdnNTnu__lNzaEmdw3OnGu1nNQIQfgBwepZXqE

http://asociatiaistoriaartei.blogspot.com/2019/11/vizita-vila-mathilda-23-noiembrie.html?m=1

Foto: Ana Rubeli 

Foto: Oana Marinache

Redirecționare impozit pe profit către ONG

În luna decembrie 2020 există posibilitatea redirecționării de către firme a unor sume datorate statului (20% impozit pe profit) către o asociatie sau fundatie, prin contract de sponsorizare a unui proiect editorial sau cultural non-profit.
Asociația Istoria Artei este inscrisa in Registrul entitatilor pentru care se acorda deduceri fiscale. 

Design: Ioana si Ruxandra Simion

Proiectele noastre viitoare presupun finalizarea a doua albume tiparite, de peste 100 pagini, format landscape 23,5 cu 16,5 cm, color, tiraj 100 exemplare, valoare aproximativa 2500 Euro/proiect. Monografiile nr. 8 si 9 din colectia "Arhitecti de neuitat" vor fi dedicate arhitectului elvetian John Elisee Berthet si arhitectului român de origine armeană Cristofi P. Cerchez si pot fi lansate in vara anului 2021, după asigurarea intregii sume. Sponsorizarile pot fi defalcate in sume mai mici, de 1000-3000 lei, dar proiectul va fi finalizat numai dupa strangerea intregii sume necesare machetei grafice si tiparului.

De asemenea, continuam cercetare pe teren, prin fotografiere sau scanare a unor arhive de arhitectura private. Intentia este de a oferi gratuit cat mai multe documente în mediul online si de a pregati viitoarele tururi ghidate din Bucuresti, Ploiesti, Campulung Muscel, Sinaia, Eforie Sud.

Pentru detalii asociatiaistoriaartei@gmail.com sau edituraistoriaartei@gmail.com

Vizită documentară Centrul Cultural Ceh

Hristea ”Cristofi” Cerchez (1872-1955) a fost un inginer si arhitect român, de origine armeană, de la a carui disparitie comemoram 65 de ani in 2020. 

In 2012, cu ocazia sarbatoririi a 140 de ani de la nașterea sa, personalitatea și cariera sa sunt aduse în atenția publicului prin intermediul articolelor și materialelor publicate, printr-un traseu urban și al tururilor ghidate prin București și prin proiectul educațional ce se desfășoară în 10 școli bucureștene.

Până în prezent am identificat peste 50 de imobile și proiecte nerealizate pe care le-am inclus în paginile primei editii a monografiei Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din Bucuresti, aparuta la Editura ACS, cu sprijinul financiar al Uniunii Arhitectilor din Romania din Timbrul Arhitecturii.

Asociatia si Editura Istoria Artei are in pregatire cea de-a doua editie a monografiei, autor istoric de artă dr. Oana Marinache, concept grafic Cristian Oprea. Va include si informatii inedite sau planuri descoperite intre timp in arhive. 

Adresam multumiri Ambasadei Cehiei si Centrului Cultural Ceh pentru permisiunea de a fotografia cateva detalii interioare in vederea ilustrarii noii editii. In 2021 se vor implini 95 de ani de la inaugurarea sediului din str. Ion Ghica nr. 11.