Familia Macca: istorie,
proprietăți, comenzi artistice
Editura Istoria Artei are plăcerea să anunțe o nouă publicație tipărită, în preajma Zilei Culturii Naționale (15 ianuarie) și a împlinirii a 11 ani de activitate (24 ianuarie). Albumul acesta, al patrulea tipărit în colecția ”Familii istorice” a Editurii Istoria Artei, este conceput pe baza arhivei documentare a mai multor generații de persoane înrudite din familiile Bălăceanu, Drugănescu, Caribolu, Macca și Villacrose.
Este incredibil în primul rând că această arhivă mai există și că putem lămuri astăzi o serie de chestiuni genealogice și se pot descoperi noi informații despre proprietăți urbane și rurale (Cocorăștii Caplii, Sinaia, București, Drugănești-Stoenești, Ploiești, Miroși, Pasărea). Chiar dacă la apariția monografiei arhitectului J.E. Berthet (Editura Istoria Artei, 2021) nu dețineam toate informațiile despre colaboratori, meșteri, instalatori, grădinari, pictori zugravi, cu ajutorul arhivei de familie putem astăzi să realizăm un întreg univers al celor care și-au adus contribuția la celebra Casa Macca din strada H.Coandă.
Istoria acestei arhive se leagă de cel puțin patru figuri feminine fascinante: Zamfira Caribolu, Elenca Bălăceanu, Marghioala Drugănescu și Elena Macca. Cu toate că familiile lor sunt stinse astăzi, prin documentele (foi de zestre, învoieli, partaje, diate, contracte, licitații, plângeri, cereri) lăsate de aceste doamne, putem să reconstituim o lume dispărută. Faptul că arhiva de familie a fost împărțită în mai multe inventare (Arhivele Naționale ale României, Casa Școalelor, Donatori, Feudale și activitatea anuală) a dus la necunoașterea unor documente prețioase cercetării pluridisciplinare. Din admirație față de aceste doamne ale istoriei noastre, considerăm că merită făcute cunoscute poveștile lor și ale grijii pe care au avut-o pentru păstrarea memoriei familiilor și proprietăților lor.
Dintre doamnele enumerate mai sus, figura Elenei Macca ne este astăzi mult mai bine cunoscută, prin asociere cu proprietățile bucureștene și actele de filantropie făcute la Miroși și Pasărea. Pentru a îi înțelege faptele, credem însă că ele trebuie prezentate în contextul obligațiilor de familie și a exemplelor furnizate de predecesoarele ei. Personalitățile bunicii materne, Elenca Bălăceanu și a mamei ei, Marghioala Drugănescu, sunt deosebit de importante în fundamentarea poziției sociale și a averii funciare, de care va dispune Elena Macca. De la bunica maternă va moșteni moșia Miroși din județul Argeș și de la mamă o primă proprietate în Ulița Franțuzească/strada Carol din București, devenită locuință pentru viitorii ei soți, Constantin Caribolu și Petre Macca. Nu putem să nu observăm că modul ei de viață, modernizările interioare ale locuinței bucureștene din strada Carol, cumpărarea terenului și ridicarea celei de-a doua locuințe în strada Cosma, călătoriile, achizițiile în străinătate și comenzile artistice s-au bazat pe propria ei avere. Aspecte inedite au ieșit la lumină și în legătură cu inițiativele ei de la Miroși și de la Mănăstirea Pasărea, completând astfel imaginea unei generoase filantroape.
Acest album este publicat cu sprijinul BNP Paribas Cardif prin suportul acordat Asociației “Istoria Artei”, ca parte a angajamentului de a susține cultura românească.
Date tehnice:
Autor: Oana Marinache
Concept grafic: Cristian Oprea
Coperta 1: acuarelă de Gabriela Drăghici
Pagini: 160
Format: 24 cm cu 24 cm
ISBN: 9786068839394
Tipărit în 2023 la Delta Print Line SRL
Câteva exemplare pot fi procurate în Librăria Mihai Eminescu și vor fi
disponibile și pe Patrimonescu.ro
