Tururi ghidate mai

Sâmbătă, 6 mai, ora 12:00 De la str. Clemenței la str. C.A.Rosetti

ora 17:00 Calea Victoriei I

Sâmbătă, 13 mai, ora 12:00 Plimbare pe Aleea Alexandru (Parcul Filipescu)

Duminică, 14 mai, ora 12:00 Patrimoniul imobiliar Chrissoveloni (strada Lipscani)

Duminică, 28 mai, ora 17:00 Calea Victoriei II, punct de intalnire MNAR Cretulescu si vom merge pana la Piata Victoriei
Participare: 10 lei/adult/tur, copiii au gratuitate

Broșură/pliant: 10 lei/ex.

Înscrieri: Numele (și numărul participanților, când se fac înscrieri în grup) la tururighidate@gmail.com sau pe https://www.facebook.com/events/138214920052612/
Vom confirma participarea și punctul de întâlnire, în limita a 25 de persoane/tur.

Tururile vor fi susținute de istoric de artă Oana Marinache.

Premiul Fundației „Magazin Istoric” 2016

Banca Naţională a României şi Fundaţia Culturală „Magazin Istoric” organizează miercuri, 26 aprilie, cea de-a XXV-a ediţie a Simpozionului anual de istorie şi civilizaţie bancară „Cristian Popişteanu”, cu tema „Banca Naţională a României şi Primul Război Mondial. Anul 1917”, dedicată aniversării a 137 de ani de la înfiinţarea Băncii Naţionale a României, a 150 de ani de la adoptarea leului ca monedă naţională şi a 50 de ani de la apariţia revistei „Magazin istoric” – ora 11:00, la sediul BNR, sala „Mitiţă Constantinescu”.


Lucrarea PATRIMONIUL IMOBILIAR AL FAMILIEI CHRISSOVELONI DE-A LUNGUL VEACURILOR, autor Oana Marinache, apărută la Editura Istoria Artei în toamna anului 2016:

Concepție grafică: Cristian Gache, duotone, 368 p., coperti cu clape
ISBN: 978-606-8839-00-4

a fost recompensată cu premiul „Nicky Chrissoveloni”.

http://www.bnr.ro/Simpozionul-anual-de-istorie-si-civilizatie-bancara-%E2%80%9ECristian-Popisteanu%E2%80%9D-15752.aspx

Însemne ale recunoștinței. Statui din Marele Razboi, 4 mai, ora 18:30

Joi, 4 mai 2017, la ora 18:30, Asociația Istoria Artei vă invită la un nou eveniment cultural „Însemne ale recunoștinței. Statui din Marele Razboi” organizat în parteneriat cu Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, str. Batiștei nr. 15:

Design: Casa de cultură Fr. Schiller

Evocarea sculptorului Spiridon Georgescu (1887-1974), dr. Oana Marinache, președintele Asociației Istoria Artei

Născut în urmă cu 130 de ani, tânărul va urma cursurile Școlii de Arte și Meserii iar apoi va ajunge de mai multe ori în Italia, unde va studia cu diferiți profesori. Participant activ la Primul Război Mondial, după 1919 se va specializa în monumente comemorative de for public. Le amintim pe cele din București: Monumentul Eroilor Regimentului 21 Infanterie, Monumentul Infanteristului, Monumentul Eroilor din Arma Geniului (Leul), Monumentul eroilor căzuți în cele două războaie mondiale din comuna Dudești-Cioplea.

Atelier: Monumente comemorative bucureștene, dr. Cristian Scarlat, președintele Asociației Stindard

„Dacă monumentele comemorative de for public au o vizibilitate asigurată prin amplasarea lor în locuri cu un trafic ridicat, însemnele comemorative ridicate în cimitire sau curțile bisericilor ori diferitelor instituții rămân de multe ori în anonimat, iar conservarea și protejarea acestora fiind – de cele mai multe ori – măsuri ”amânate” decenii de-a rândul. Realitate cu atât mai sensibilă pentru Capitală, cu cât aceste monumente, fără a avea anvergura simbolică a Arcului de Triumf, fac parte din structura identitară a unei comunități – administrative, religioase sau etnice –, ca și din istoria locală a unei ”lumi” ce dispare, treptat, devorată de noua țesătură urbană a metropolei.

Câteva monumente de acest tip au ca autori sculptori cunoscuți, precum O. Späthe, O. Han, Ionescu-Varo, E. W. Becker, T. Burcă ș.a. Altele sunt simple însemne cu o estetică discutabilă, dar cu o încărcătură simbolică indiscutabilă, totuși, prin evenimentul evocat – Războiul de Întregire –, prin comemorarea nominală a celor morți, acestea ar trebui să rămână drept ”file” ale unei virtuale Cărți de Aur a Orașului. Faptul că astăzi vorbim despre aceste mărturii ale trecutului ar putea fi un prim pas spre reașezarea lor la locul cuvenit în cultura noastră comemorativă.” (Cristian Scarlat)

Evenimentul face parte din proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Evenimentul se va desfășura în limba română, iar accesul la eveniment este gratuit.

Cum se vede Primul Război Mondial prin ochii unui arhitect din zilele noastre, 25 aprilie, Palatul Suțu

Marți, 25 aprilie, la Palatul Suțu, are loc conferința doamnei dr. arh. Ruxandra Nemțeanu pe tema „Cum se vede Primul Război Mondial prin ochii unui arhitect din zilele noastre”. Accesul la eveniment este gratuit, începând cu ora 18:30.

Design: Cristian Gache

1916-1918. 100 de ani de la Marele Război. Bucureștiul era în plină construcție a unor clădiri publice, de mare anvergură, când România intră în război alături de Antantă. Atacată, ocupată de armatele germane, austro-ungare, turce și bulgare, capitala suferă lipsuri cumplite în iarna anului 1917. Toate evenimentele triste și-au pus amprenta nu numai pe locuitori, edili, arhitecți, dar și pe clădirile Bucureștiului sau a orașelor românești. Multe din aceste clădiri vor fi într-o stare deplorabilă până la reluarea lucrului după încetarea războiului. Frânturi din bibliografii, fotografii, evocări, vor forma clișee care vor încerca să releve diverse unghiuri de privire, surprinse și interpretate azi, de ochiul unui arhitect.
https://www.facebook.com/events/709314992563221/

http://marelerazbelmareaunire.blogspot.ro/

Despre conferențiar
Ruxandra Nemţeanu, arhitect bucureștean, diplomat din 1984 și doctor în arhitectură din 2009, al Universităţii de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu” din Bucureşti, expert în domeniul monumentelor istorice din 2008, promotor al reimplementării standardelor şi metodologiilor europene în domeniul inventarierii şi evidenţei patrimoniului arhitectural după 1990, în România, activitate susţinută în cadrul Institutului Naţional al Monumentelor Istorice din Bucureşti, de peste 50 de studii istorico-arhitecturale referitoare la clădiri monumente istorice.
Conferențiar universitar, cercetător și autor al volumul de referință „Vila în stil neoromânesc”, publicat în 2014 la Editura Simetria.
A coordonat și a contribuit în mai multe proiecte de cercetare „5+5 clădiri pentru patrimoniul cultural național” (2007-2013), DoCoMoMo Internațional și Național (2013-2014), „Patrimoniul arhitectural interbelic, Intrările Bucureștene” (2013-2014).

Conferința publică face parte din proiectul cultural „De la Marele Răzbel la Marea Unire” co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziția Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.

Ateliere la Grădina cu artiști, 29-30 aprilie

Sâmbătă, 29 aprilie și duminică, 30 aprilie, între 11:00-13:00 vă așteptăm în Grădina Icoanei, în cadrul evenimentului ”Grădina cu artiști” la atelierele gratuite de creație dedicate copiilor.

Tema este dedicată soldaților din primul război mondial și monumentelor de for public din cadrul proiectului cultural ”De la Marele Răzbel la Marea Unire”.

Arhitecți străini în serviciul familiei Bibescu – Basarab Brâncoveanu, 22 aprilie, Mogosoaia

Sâmbătă, 22 aprilie, de la ora 16:00, va avea loc în Sala Scoarțelor de la Palatul Mogoșoaia conferința cu tema „Arhitecți străini în serviciul familiei Bibescu – Basarab Brâncoveanu”, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache.

Design: Cristian Gache

Familia Bibescu joacă un rol important în apariția sau modernizarea unor instituții publice valahe, în prima jumătate a secolului al XIX-lea, aducând în țară specialiști străini, mai ales din spațiul austriac, francez și prusac. Prin educația și legăturile cu străinătatea, reprezentanții familiei colaborează cu nume importante din domeniul construcțiilor, reședințele lor fiind întotdeauna reper pentru protipendadă.

Conferința este o trecere în revistă, prin intermediul unor documente de arhivă vizuale, a colaborării familiei cu arhitecții Albert Galeron, Paul Gottereau, Louis Pierre Blanc, Charles LeCoeur, Domenico Rupolo.

Evenimentul, organizat în ajunul Sărbătorii Sfântului Mucenic Gheorghe, dorește să îi omagieze și pe cei care și-au legat numele de istoria proprietății de la Mogoșoaia: domnitorul Gheorghe Bibescu, prinții George G. Bibescu și George-Valentin Bibescu.

Despre conferențiar:

Oana Marinache este istoric de artă doctor al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti. În 2013 a publicat lucrarea de licență, „Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară” (Editura ACS). În 2014 a tradus și editat Nadeja Știrbey, Jurnal de prințesă 1916-1919 și a publicat monografia „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (Editura ACS). Lucrarea de doctorat a apărut în două volume, primul intitulat „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu: de la Craiova la Paris”, în 2015, la Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, iar cel de-al doilea „Familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu: între Paris și București” în toamna anului 2016, marcând și „Anul Cultural Martha Bibescu 130”.