duminică, 4 noiembrie 2018

Vizită ghidată a vilei din Aleea Alexandru nr. 5, 4 noiembrie


Duminică, 4 noiembrie, de la ora 16:00, Asociația Istoria Artei, a organizat o vizită ghidată a vilei din Aleea Alexandru nr. 5, Parcul Filipescu.

Evenimentul a fost posibil prin amabilitatea proprietarului și a doamnei Rodica Chiricheș de la Artmark Historical Estate, cărora le aducem mulțumirile noastre.



Lotul nr. 28 a fost achiziţionat de arhitectul Nicolae Ghika Budeşti în 15 mai 1912, însă acesta nu a construit aici nimic, terenul fiind comasat cu cel de la nr. 27.

Primul proprietar de la nr. 27 a fost M. Brătilă, care a şi construit casa, probabil fiind o proprietate dotală, căci cererea de autorizaţie de construcţie se face în martie 1914 pe numele soţiei sale, Ana, de la Şcoala Comercială din Blvd. Domniţei (azi Hristo Botev). Proiectul de arhitectură i-a aparţinut lui Henry Süskynd, din str. Tunsului nr. 8. Casa proiectată trebuia să aibă o suprafaţă de 266,50 m.p., cu subsol, parter şi etaj, cu o anexă doar parter, la un cost de 80.000 lei. La un control al autorităţilor întreprins în 1916 se constata că nu se realizase nicio casă pe lotul Brătilă. Nu ştim cu exactitate dacă cea realizată în 1919-1920 a mai urmat planurile iniţiale.

În data de 19.06.1920 se încheie următorul act de vânzare-cumpărare:

„Eu M. Brătilă, profesor, domiciliat în Bucureşti, Parcul Filipescu, Aleea Alexandru nr.5 , vând dlui Ioan V. Stârcea, mare proprietar, ministru de stat, cu dom Buc, str. Alex Lahovary nr.16, casa mea situată în Buc, Aleea Alexandru nr.5 şi construită pe un teren cumpărat de mine, 22 mai 1912, care constituie lotul nr. 27 din planul de parcelare Rosselberghe… Casa construită pe acest teren este de zid şi beton armat, are subsol şi un etaj, având parchete, tapete, zugrăveli şi instalaţie complectă pentru calorifer, baie, apă, gaz, lumină electric, sonerie şi acoperiş de metal, teren îngrădit cu un zid de beton armat… preţ 1.200.000 lei… voi elibera imobilul la 26.10.1920.”

Cumpărătorul era dr. Ioan Baron Stârcea, mare maestru de ceremonii al curţii regale, născut 21.02.1867, Stârcea, jud. Rădăuţi şi decedat 12.05.1944 la Sibiu; tatăl său a fost Victor Baron Stârcea, iar mama Pulcheria născută Petrino de Armis. A fost căsătorit cu Bertha, născută contesa de Vismes de Ponthieu. Din succesiunea deschisă de fiică Ilinca I. Florescu, domiciliată în Şoseaua Kiseleff nr. 51, aflăm că mai existau alţi doi moştenitori, Ioan Mocsony Stârcea şi Victor Stârcea şi averea disputată se constituia din: Moşia Văleni-Roman; Moşia Valea Seacă- Bucovina; Via Odobeşti-Putna; Case Bucureşti, Şoseaua Kiseleff nr. 51 şi teren viran, str. Pictor Mirea nr.3; Teren Poiana Ţapului; Vilă Mamaia. (Istoric realizat cu ajutorul domnului Narcis Ispas)

În 1921 baronul Stârcea aduce un arhitect din Cernăuţi, A. Pekoll, pentru construirea unei dependinţe pe fostul lot nr. 28, clădire de 121,2 m.p., cu etaj, retrasă de la aliniere. Aici erau crescuţi o vacă şi un porc, găini, era prevăzut şi un garaj, dar şi o spălătorie şi o cancelarie. În 1922-1923 este posibil ca proprietar să fi fost I. Iosipovici, care solicita să se înscrie pe numele său garajul şi grajdul în curs de construcţie. Adaugă în colţul drept al casei şi o bucătărie de 20 m.p. după planurile arhitectului Ferdinand Fischer. Proprietatea avea atunci adresa în Aleea Alexandru nr. 3.

Nu ştim care este situaţia casei în anii următori, însă este posibil ca între 1938-1940 să mai fi avut loc intervenţii după planurile arhitectului Aurel I. David, considerat autorul construcţiei prezente şi astăzi. (Sursa:https://issuu.com/dictionaruar/docs/01dictionar_arhitecti_dh şi Artmark Historical Estate http://artmarkhistoricalestate.ro/imobile/casa-negustorului-nicolae-hlebnikian.html)

În 1941 noii proprietari, Rozalia Movsessian şi Nicolae Hlebnikian, din str. Mântuleasa nr. 42, transformă radical imobilul din Aleea Alexandru nr. 5, după proiectul arhitectului C. Rădulescu. Este demolată dependinţa de la nr. 3, iar casa primeşte adaosuri în partea stângă şi i se extinde zona faţadei principale. Cu acest prilej i se imprimă aspectul stilului eclectic maur, cu diferite volume ieşite în rezalit, cu contraforţi, arcade, stâlpi torsadaţi, mici terase sau balcoane.

Nicolae Hlebnikian a fost proprietarul fabricii de textile omonime şi co-proprietar al Postăvăriei Române. În 1950 au fost naţionalizate 8 apartamente pe numele lui Nicolae Hlebnikian. (Sursa: Decret nr. 92/1950, poziţia nr. 3467)

Din 1954 până în 2005 aici a fost Corpul diplomatic al Marii Britanii, proprietatea fiind recuperată apoi de moştenitori, restaurată şi în curs de vânzare. Suprafaţa terenului este de 1.405 m.p. iar cea a casei, desfăşurată, este de 2.800 m.p. în prezent casa dispunând şi de lift; are 31 camere şi 15 băi. Între timp s-au mai pierdut sau au fost transformate unele elemente, prezente în planurile din 1941. (Sursa: http://artmarkhistoricalestate.ro/imobile/casa-negustorului-nicolae-hlebnikian.html)

Proprietatea a fost revendicată potrivit Legii nr. 10/2001 de către urmaşii Hlebnikian: 1.405 m.p., clădire subsol, parter, 2 etaje, 8 apartamente, dependinţe, garaj.

Monument istoric, înscris la 233 cu indicativul B-II-m-B-17959 Casă municipiul BUCUREŞTI Aleea Alexandru 5 sector 1 prima jum. sec. XX.

(Extras Oana Marinache, Parcul Filipescu - 100 de ani de arhitectură românească, Ed. Istoria Artei, 2018)








Foto: Alina Havreliuc









Foto: Delia Marc

joi, 1 noiembrie 2018

Safta Brâncoveanu - Chipul unei nobile prințese, 17 noiembrie, Mogoșoaia

Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” vă invită sâmbătă, 17 noiembrie 2018, de la ora 17:00, în Sala Scoarțelor a Palatului Mogoșoaia la conferința prilejuită de împlinirea a 180 de ani de la inaugurarea Primului Spital Brâncovenesc::

Safta Brâncoveanu - Chipul unei nobile prințese

Prezintă:
Maica Cleopatra Ștefanache (Mănăstirea Godoncourt, Franța)
Oana Marinache (Asociația Istoria Artei)

Design: Cristian Gache


Despre conferențiare:

Maica Cleopatra Ștefanache, de metanie și încă închinoviată la Mănăstirea Văratec (2010), este de profesie doctor medic veterinar. A fost transferată de la Mănăstirea Văratec, cu binecuvântarea IPS Mitopolitului Teofan și a IPS Mitopolitului Iosif, a maicii starețe și a părintelui duhovnic, Arhimandritul Nichifor, în Franța la Mănăstirea ortodoxă a Naşterii Maicii Domnului de la Godoncourt.

Chemarea spre viața călugărească a venit pe când avea aproximativ 13-14 ani și tatăl, care se ocupa atent de formarea ei, i-a recomandat diferite cărți de citit. Printre aceste cărți, au fost și volumele „Trecute vieți de doamne și domnițe” de Constantin Gane. Cu mintea de copil a înțeles că dacă numeroase doamne, cu o poziție socială aleasă și care aveau tot ce le putea oferi lumea oferi, au ales drumul călugăriei, acesta trebuie să fie cel mai demn și cel mai frumos drum de urmat. Gândul acesta a fost pretudindeni în toate etapele vieții sale.

„În 2010, când am ajuns la Văratec, m-a intrigat o statuie a unei prințese, care se afla în mijlocul unui loc plin cu vegetație, un pic haotic crescută, ascunsă privirilor. Era statuia domniței Safta Brâncoveanu, una din eroinele din „Trecute vieți de doamne și domnițe”. Am început să cercetez de atunci viața nobilei prințese, devenită schimonahie la mănăstirea Văratec. Aș zice că m-am atașat de sfinția sa impresionata fiind de dragostea ei plină de jertfă, de bărbăția ei de a rândui Așezămintele Brâncovenesti și în special Spitalul Brâncovenesc la București.

Maica Safta Brâncoveanu rămâne un chip de trăire a vieții în toată plinătatea ca fiică de boier moldovean, ea fiind născută în familia Balș, apoi ca soție a ultimului dintre Brâncoveni, mamă adoptivă a Zoei Mavrocordat, soacră a domnitorului Gheorghe Bibescu și, în final, cunoscută drept „Brâncoveanca cea bogată și milostivă”, cum spunea Ion Creanga. A trăit ultimii ani ai vieții sfinției sale, între 1840 si 1857, ca schimonahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu în Mănăstirea Văratec.” (Maica Cleopatra Ștefanache)

Participarea Maicii Cleopatra la conferința de la Palatul Mogoșoaia are loc cu binecuvântarea IPS Iosif, Mitropolit Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale.


Oana Marinache este istoric de artă, cercetător și autor a peste 20 de studii monografice. A absolvit Academia de Studii Economice (2003), deținând un master în Relații Internaționale; ulterior a urmat cursurile Facultății de Istoria şi Teoria Artei - Universitatea Națională de Arte București (2008-2011), obţinând în cadrul aceleiaşi instituţii diploma de doctor cu teza „Arhitectura și decorația interioară a reședințelor familiilor Bibescu - Basarab Brâncoveanu”. 

În toamna anului 2015 a coordonat proiectul cultural „Așezămintele Brâncovenești: 1835 – 2015” co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și realizat în parteneriat cu Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, Arhivele Naționale ale României, Ordinul Arhitecților din România, Muzeul Municipiului București și Casa de cultură „Friedrich Schiller”. 
Membră a Uniunii Artiștilor Plastici, secția critică. A primit premiul „G. Oprescu” al Academiei Române pentru lucrarea „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (2014). Membru fondator și președinte al Asociației Istoria Artei


Intrarea la evenimentul din 17 noiembrie este liberă.

Transport public: de la gura de metrou 1 Mai (Piața Chibrit) circulă la fiecare 15-20 minute linia 508 către Mogoșoaia (stația Palat brâncovenesc), preț călătorie 2 lei

Transport privat: taxă de parcare 2 lei/zi/autovehicul

Palatul este deschis în fiecare zi, de marți până duminică, între 10:00 – 18:00

https://palatebrancovenesti.ro/

Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” Mogoșoaia este o instituție subordonată Primăriei Municipiului București.


Tur de redescoperire a orașului, 10 noiembrie, ora 11:00

Tur de redescoperire a orașului

Arhitecţi străini sau reprezentanți ai diferitelor minorităţi etnice care au influenţat Bucureştiul



Plimbarea de sâmbătă, 10 noiembrie, de la ora 11:00, ne poartă prin centrul oraşului, pe urmele arhitecţilor francezi Paul Gottereau, Joseph Marie Cassien Bernard şi Albert Galeron, a elveţianului Louis Pierre Blanc, a italienilor Mario Stoppa şi Cesare Fantoli şi a olandezului Jacob Josef Schieffelleers.

Pe traseu, vom descoperi şi creaţii ale unor arhitecţi români de origine străină, precum Oscar Maugsch, Ernest Doneaud şi Edmond Van Saanen-Algi și, totodată, ne vom aminti de aportul constructorilor italieni şi austrieci din perioada interbelică (la ridicarea imobilelor moderniste).

Plimbarea ghidată se desfăşoară pe blvd. I. C. Brătianu, apoi pe str. Lipscani, Piaţa Universităţii, Blvd. Elisabeta, Blvd. Magheru.
Turul este ghidat de istoricul de artă Oana Marinache și este realizat în parteneriat cu Asociatia-Editura Istoria Artei

Punct de întâlnire: Ministerul Agriculturii din Bulevardul Carol, nr. 2-4.

Durata turului: 2 ore

Înscrieri la: forum@asociatiamaie.ro

Cultura mea, cultura ta, cultura noastră. Ateliere creative pentru diversitate, din cadrul Forumului Diversității Culturale, este un proiect inițiat de Asociația MAIE și co-finanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).

Forumul Diversității Culturale, ediția a III-a este organizat de Asociația MAIE, în parteneriat cu: Departamentul pentru Relatii Interetnice, Primăria Municipiului Bucureşti prin ARCUB, Asociația ActivRandom, Asociatia Postmodernism Museum, Asociatia-Editura Istoria Artei, Formare Culturala.

Parteneri media: Cărturești, Citatepedia, Igloo media, Modernism Punct Ro, Revista Zeppelin.

miercuri, 10 octombrie 2018

Parcul Filipescu: prezentarea proiectului editorial, 24 octombrie, ora 17:00

Parcul Filipescu – 100 de ani de arhitectură românească



Miercuri, 24 octombrie, de la ora 17:00, vă invităm la o dezbatere despre Parcul Filipescu într-o casă transformată parțial în restaurant. Împreună cu urbanist Andrei Popescu și arhitect Ioana Simion vom discuta despre zona protejată și despre proiectele imobiliare recente. Echipa proiectului pregateste o editie digitala (pe suport CDrom) care va fi disponibila din noiembrie 2018, la pretul subventionat de 3,3 lei.


Punct de întâlnire:
Strada Rabat 2 colț cu Aleea Alexandru 36


Coordonare cercetare și autor text: istoric de artă dr. Oana Marinache 

Editor: istoric de artă dr. Mădălina Mirea

Echipa: istoric Alina Havreliuc, arh. Ioana Simion, urbanist Andrei Popescu, inginer Ion Marinache, arhivist Narcis Ispas, fotograf și graphic designer Cristian Gache

Fotografii: Cristian Gache, Alina Havreliuc, Ion Marinache, Oana Marinache, Rodica Stan

Coperta și concept grafic: Cristian Gache

Proiectul editorial digital al Asociației Istoria Artei este co-finanțat de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul Arhitecturii 2018









joi, 4 octombrie 2018

Arhitectura neoromânească după Marea Unire, 30.10, ora 19:00

Marți, 30 octombrie, de la ora 19:00, Casa de cultură „Friedrich Schiller” organizează, în parteneriat cu Asociația Istoria Artei, conferința „Arhitectura neoromânească după Marea Unire”, susținută de dr. arh. Ruxandra Nemțeanu, conferențiar universitar, expert în domeniul monumentelor istorice și autor al volumului „Vilă în stil neoromânesc” (2014).

 

Conferința închide seria evenimentelor dedicate Centenarului 1918-2018 din cadrul proiectului cultural „Arhitectura neoromânească în slujba Marii Uniri”.

Proiectul din 2018 al Asociației Istoria și Editura Istoria Artei și-a propus să scoată la lumină și să prezinte publicului principalele construcții neoromânești realizate de arhitecții Petre Antonescu, Paul Smarandescu, Statie Ciortan, Gheorghe Simotta, Victor Ștephănescu și Cristofi Cerchez. Alegerea acestor nume a fost determinată de impactul pe care l-au avut în arhitectura naţională printr-o carieră lungă şi fructuoasă, prin promovarea unor programe de arhitectură noi (primării, prefecturi, şcoli şi licee, administraţii financiare, spitale, monumente comemorative) în plus faţă de exemplele rezidenţiale din marile centre urbane ale României Mari.

Evenimentul se desfășoară la sediul Casei de cultură „Friedrich Schiller” din str. Batiștei nr. 15 și accesul este liber, în limita a 50 de participanți, conferința fiind susținută în limba română.

Proiect cultural co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național în sesiunea I/2018

Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.














luni, 24 septembrie 2018

Tururi ghidate in octombrie

7 octombrie, ora 11:00 Tur ghidat la Bellu: morminte de arhitecti
grupă completă

13 octombrie, ora 11:00 Tur ghidat la Bellu: morminte de arhitecti
grupă completă

ora 16:00 Parcelarea Gherghel: str. A. Muresanu si str. Sofia
Punct de intalnire: Institutul Parhon de pe Soseaua Aviatorilor nr. 34

14 octombrie Tur ghidat in Sinaia - grupa completa

27 octombrie, ora 16:00 De la Piata Rosetti la Bulevardul Academiei
Punct de intalnire: Fostul sediul PNTCD

28 octombrie, ora 11:00 Vizita ghidata a casei Micescu - grupa completa


Condiții de participare

Detalii și înscrieri: tururighidate@gmail.com până în vinerea precedentă turului dorit, în limita a 25 locuri confirmate pe e-mail. Rezervarea locului se face prin achitarea taxei de 20 lei prin transfer bancar pana in ziua de vineri precedenta turului dorit.

Turul se reprogramează, în caz de vreme nefavorabilă, de aceea este important să vă înscrieți pe e-mail, pentru a putea comunica în timp util.

Durată tur: 1,5 - 2 ore
Taxă de participare: 20 lei
Broșură/pliant: 10 lei

Tururile sunt susținute de istoric de artă dr. Oana Marinache

duminică, 23 septembrie 2018

100 de ani de arhitectură neoromânească, 6 octombrie, ora 15:00


Primăria Capitalei prin Centrul Cultural ”Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului”, în colaborare cu Asociația Istoria Artei, vă invită sâmbătă, 6 octombrie, de la ora 15:00, în Sala Scoarțelor de la etajul 1 al palatului brâncovenesc, la cea de-a patra conferință dedicată Centenarului Marii Uniri, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache:


Prezentarea ne prilejuiește o trecere în revistă a principalelor etape cronologice și evenimente cheie care au conturat stilul neoromânesc, de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în perioada interbelică din secolul al XX-lea. Vor defila prin fața ochilor noștri atât chipuri de altădată ale creatorilor sau vizionarilor, cât și imagini ale clădirilor reprezentative pentru a putea evidenția diversitatea formelor și detaliilor de-a lungul timpului.
Design: Cristian Gache

Despre conferențiar:
Oana Marinache este istoric de artă, cercetător, coordonator de proiecte culturale și autor a peste 20 de studii monografice. A absolvit Academia de Studii Economice (2003), deținând un master în Relații Internaționale; ulterior a urmat cursurile Facultății de Istoria şi Teoria Artei - Universitatea Națională de Arte București (2008-2011), obţinând în cadrul aceleiaşi instituţii diploma de doctor cu teza „Arhitectura și decorația interioară a reședințelor familiilor Bibescu - Basarab Brâncoveanu” (coordonator ştiinţific prof. univ. dr. Ruxandra Demetrescu, 2015). Membră a Uniunii Artiștilor Plastici, secția critică. A primit premiul „G. Oprescu” al Academiei Române pentru lucrarea „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (Ed. ACS, 2014). Membru fondator și președinte al Asociației Istoria Artei.

Acces București/Mogoșoaia

Transport public: de la gura de metrou 1 Mai (Piața Chibrit) circulă la fiecare 15-20 minute linia 508 către Mogoșoaia (stația Palat brâncovenesc), preț călătorie 2 lei

Transport privat: taxă de parcare 2 lei/zi/autovehicul

Palatul este deschis în fiecare zi, de marți până duminică, între 10:00 – 18:00

https://palatebrancovenesti.ro/