Una dintre cele mai importante artere ale capitalei a cunoscut multe prefaceri, de la o zonă rezidențială a boierimii la repere ale arhitecturii moderniste și Art Deco, presărată astăzi și cu clădiri comuniste. Importanța ei rezidă din faptul că formează axa sud-nord a orașului și a constituit o alternativă la traficul din Calea Victoriei. Inițiativă apărută la sfârșitul secolului al XIX-lea, a fost materializată abia în perioada interbelică, din dorința de a lega Băneasa de zona Cimitirului Bellu și Valea Plângerii.
Bulevardul Colțea trebuia să continuie din Piața Romană/Lascăr Catargiu până în Piața Sf. Gheorghe, potrivit viziunii inițiale de la 1889 a primarului Emanoil Pake Protopopescu. Însă primarul C.F.Robescu a pus punct acestui plan în 1898, oprind pentru o vreme exproprierile costisitoare din zona străzii Cătunul nou. Bulevardul continua din intersecția str. Clemenței/C.A.Rosetti până înspre Piața Universității de astăzi. Voința primarului Dimitrie Dobrescu (mandat 1911-1912) a făcut ca la 1911 să fie eliberată și porțiunea dintre str. D.A.Sturdza (fostă Mercur, actuală Arthur Verona) până la str. C.A.Rosetti. Între 1910 și 1914 au fost expropriate 26 de imobile între str. Lascăr Catargiu/fostă Cătunului/Costaforu (actuala Take Ionescu) și str. Arthur Verona.
Acest număr tratează în prima parte această zonă rezidențială pierdută astăzi, dar reconstituită prin intermediul planurilor de aliniere, a fotografiilor de epocă și a unor fonduri familiale. Cea de-a doua parte reconstituie istoria clădirilor existente, evidențiind etapele cronologice și șirul proprietarilor, de multe ori societăți comerciale sau de asigurare și credit.
Începând cu 1923 primarul dr. Ion Costinescu (mandate 1923-1926 și 1927-1928) a alocat fonduri importante (100 milioane lei) pentru exproprierea altor 18 imobile. În 18-19 octombrie 1928 a avut loc inaugurarea Blvd. Ion C. Brătianu între str. Regală (azi Ion Câmpineanu) și Piața Universității.
Perioada anilor ’30 este caracterizată de creșterea numărului automobilelor personale, de apariția garajelor și a expozițiilor de automobile americane, a depozitelor de benzină, clădirilor de inspirație ”zgârie-nori” și a cinematografelor, astfel încât apare des comparația cu Broadway-ul. (Rampa, iulie 1937) Fostele reședințe private sunt înlocuite de imobile de locuințe, care beneficiază de cele mai moderne facilități iar marile firme închiriază spații comerciale sau deschid birouri pe bulevard. Pe bulevardul lat de 30-50 m. circula tramvaiul electric. Au fost deschise cinematografe, cofetării și restaurante-baruri considerate de lux, pentru un public elitist, care nu s-ar fi dus în ”aglomerația” de pe bulevardul Elisabeta. Acolo nu era posibilă staționarea automobilelor personale și oamenii obișnuiți se plimbau pe jos.
Autor text și coordonare cercetare de arhivă: Oana Marinache
Cercetare de arhivă: istoric Alina Havreliuc, Rodica Stan, istoric de artă Oana Marinache, Narcis Ispas
Concept grafic: arh.Ioana Gabriela Simion
Tipărit la Delta Print Line SRL
Pagini interior: 36
Acest număr apare cu susținerea doamnelor Rodica Stan, Mihaela Nagy și Cristina Braikoff Zaman cărora le mulțumim pentru generoasele donații.
Publicația va fi disponibilă în luna august în librăriile M.Eminescu, Seneca și pe Patrimonescu.ro
.png)
