Comunicat de presă
Vizită de cercetare pentru viitoarele trasee turistice din Dobrogea Culturală
Zona Dobrogei şi a Cadrilaterului păstrează un patrimoniu material şi natural deosebit de important pentru istoria și memoria culturală a României, dar care este prea puțin pus în valoare pentru a fi cunoscut și apreciat de către publicul larg. Indiferența față de acest peisaj cultural complex va conduce la degradarea sa iremediabilă și, implicit, la uitarea unei pagini din istoria României. Aceasta este principala observație a turului de cercetare ce a avut loc între 7 și 10 septembrie 2017 și la care au participat peste 30 de specialiști istorici, arhitecți, peisagiști, dar și studenți și voluntari.
Turul a fost organizat în cadrul proiectului „Revitalizarea patrimoniului cultural românesc în Dobrogea şi Cadrilater”, co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN) și implementat, în perioada iulie – noiembrie 2017, de
Asociația ARCHÉ, în parteneriat cu
Filiala Teritorială București a Asociației Peisagiștilor din România,
Asociația Istoria Artei și
Muzeul Naţional Cotroceni. Proiectul, gândit în contextul aniversării centenarului Marii Uniri de la 1918 și al Anului European al Patrimoniului Cultural, își propune să readucă în atenția celor pasionați de istorie, arhitectură, evoluție urbană și peisaje, o regiune care înseamnă mult mai mult decât plajele însorite ale Mării Negre. Acesta se bucură de un interes deosebit din partea specialiștilor implicați, invitați să evalueze, să dezbată și să propună soluții de revitalizare a principalelor obiective de patrimoniu, cu scopul de a transforma regiunea Dobrogei într-o destinație culturală de excepție.
Incursiune în Dobrogea Culturală
Vizita de studiu a cuprins obiective din partea românească a Dobrogei, dar și din cea de dincolo de granițele actuale ale României, din Cadrilater. Echipa interdisciplinară de specialiști și-a îndreptat atenția către patrimoniul construit (centrul istoric, faleza şi portul vechi al Constanţei, satele vernaculare și regale din sudul Dobrogei, vilele de la Balcic), patrimoniul arheologic (monumentul și ruinele antice de la Adamclisi), patrimoniul funerar şi comemorativ (Dobrici și Turtucaia), patrimoniul industrial (podul de la Cernavodă și moara Chrissoveloni, cea mai mare din Peninsula Balcanică) și patrimoniul peisagistic (grădinile reginei Maria de la Balcic, peisajul viticol-vinifer Murfatlar).
Strategie de revitalizare pentru Dobrogea şi Cadrilater
Intenţiile proiectului „Revitalizarea patrimoniului cultural românesc în Dobrogea şi Cadrilater” se înscriu într-o linie prezentă la nivel european și internaţional ce vizează noi metode de promovare a valorilor culturale. După incursiunile în arhivele naționale și județene, prin muzee, biblioteci și campania de cercetare în teren, specialiștii implicați în proiect vor pune la dispoziția publicului și a altor actori interesați o broșură informativă ce va conține o sinteză a rezultatelor cercetării și, desigur, povești mai puțin cunoscute ale Dobrogei care să îmbie la explorări culturale. Pentru toți cei care vor să cunoască mai bine regiunea și istoria ei, se vor elabora/testa câteva propuneri de tururi culturale, după modelul de succes
Castle Break al Asociației ARCHÉ, care vor cuprinde obiective de patrimoniu relevante pentru memoria locală. În context mai larg, proiectul este un pas important în încercarea de a documenta o strategie regională de salvare, conservare, restaurare şi punere în valoare a moștenirii culturale milenare de la malul Mării Negre.
Iată și câteva dintre impresiile specialiștilor participanți în proiect:
Arhitect Raluca Zaharia, Asociația ARCHÉ:
„Proiectul reprezintă recuperarea unor personalități, locuri, povestiri din perioada interbelică și nu numai ce sunt sortite pieirii în epoca globalizării. Din punct de vedere arhitectural, urban şi al peisajului, obiectivele vizitate sunt reprezentative pentru regiunea multiculturală a Dobrogei şi Cadrilaterului. Printre acestea sunt de vizitat într-o cheie a modernității: Constanța peninsulară - cu patrimoniul ei construit în degradare, Balcicul - sinteză a pitorescului păstrat de creatorii săi de patrimoniu cultural-artistic (G.D. Mugur, Octavian Moşescu, Ion Pillat, Cecilia Cuțescu-Storck), peisager (Jules Jeaninne, Carol Guttman) şi construit (arh. Duiliu Marcu, Henrietta Delavrancea-Gibory, Emil Guneş, Paul Smărăndescu, Dimitrie Ghiulamila) sub patronajul Reginei Maria şi administrarea primarului George Fotino, situat în continuarea tradiției locale. Ținta proiectului este publicul larg, care prin vizitarea in situ a acestor obiective poate determina o reacție din partea comunității, a proprietarilor şi a autorităților publice locale în spiritul conservării şi restaurării patrimoniului. Un caz aparte sunt vilele supraviețuitoare din Balcic ale arhitectei Henrietta Delavrancea care, deşi aflate într-un proces accelerat de degradare, se pot reabilita şi transforma în locuințe moderne sau unități de cazare.”
Peisagist dr. Diana Culescu, președinte ASop România:
„Dincolo de a pune laolaltă specialiști din domenii extrem de diverse este important de retinut fapul că acest demers inovator urmărește fundamentarea trecerii de la un "consum" sporadic, punctual, sezonier al elementelor de patrimoniu la unul care să graviteze în jurul acestora pe tot parcursul anului. Nu mai puțin important este faptul că proiectul consideră deopotrivă elemente naturale cât și obiective create de om ca fiind parte a patrimoniului nostru pe care trebuie să învățăm să îl apreciem și să îl valorizăm.”
Dr. Ștefania Dinu, director general adjunct al Muzeului Național Cotroceni:
„Județul Constanța cu istoria lui milenară, cu cetățile romane care arată ingeniozitatea inginerilor romani, stranietatea și în aceleași timp frumusețea reliefului dobrogean sunt elemente care trebuie urgent valorificate din punct de vedere istoric și nu numai. Este trist, dureros și revoltător să vezi starea jalnică a Cazinoului, monument Art Nouveau de mare valoare artistică, a caselor din centrul vechi al orașului construite în cursul sec. al XIX- lea și începutul sec. al XX, care arată un centru urban cosmopolit la malul Mării Negre, de vilegiatură și unul dintre cele mai mari porturi ale Europei. Teritoriul de la Sud de Dunăre, Cadrilaterul, care între 1913-1940 s-a aflat în componența Statului Român, adăpostește urme românești de excepție. De asemenea, orașul Balcic, cu palatul Reginei Maria, cu ceea ce se mai păstrează din reședințele elitei politice, culturale și artistice românești, din păcate foarte puține, cu interferența unor culturi naționale specifice zonei Balcanilor și cu un peisaj de vis. Marea și munții de calcar, străduțele acoperite cu piatră de Balcic și arhitectura specifică zonei mediteraneene, care se mai păstrează, dau orașului un aer pitoresc și un farmec aparte. Orașul Dobrici, fostul Bazargic, unde arhitectura comunistă din perioada '60-'70 este foarte pregnantă, un oraș care nu impresionează la prima vedere, dar care adăpostește un cimitir al eroilor căzuți în Primul Război Mondial. Aici își dorm somnul de veci soldați români, bulgari, evrei, musulmani, germani, unii identificați iar alții necunoscuți, un loc al memoriei care emoționează și amintește tuturor că în fața morții toți oamenii sunt egali și că războaiele sunt duse de oameni împotriva altor oameni, iar pierderile sunt incomensurabile. Ultimul obiectiv din traseul nostru a fost Turtucaia, care înseamnă o pagină tristă în istoria participării României la Primul Război Mondial, dar care a demonstrat că fără o armată bine pusă la punct, fără o strategie militară și fără a cunoaște potențialul de luptă al inamicului nu se poate câștiga un război. Participarea României la Primul Război Mondial a însemnat lupta pentru reîntregire națională, care, cu mari sacrificii pe câmpul de luptă, dar și în spatele frontului, s-a realizat la sfârșitul războiului, și de la care, în anul 2018, vom sărbători 100 de ani. Dobrogea și Cadrilaterul sunt două zone unicat, unde turismul cultural și istoric ar putea atrage foarte mulți turiști și care ar putea renaște dacă autoritățile din România și Bulgaria s-ar implica mai mult și mai responsabil în promovarea, conservarea și valorificarea acestui patrimoniu.”
