joi, 1 februarie 2018

Lansarea albumului „Arhiva de arhitectura: 1870-1880”, 31 ianuarie, UAR

Miercuri, 31 ianuarie, la sediul Uniunii Arhitectilor din România, în prezenta a peste 50 de participanti, a avut loc conferința publică dedicată patrimoniului arhitectural din a doua jumatate a secolului al XIX-lea, în cadrul căreia a fost lansat și albumul digital „Arhiva de arhitectură 1870-1880”.


Asociația Istoria Artei a organizat in  perioada 15-31 ianuarie o serie de manifestări culturale, în cadrul proiectului „Patrimoniu românesc, influențe europene”, prilejuite de sărbătorirea Zilei Culturii Naționale 2018 și sprijinite financiar de Ministerul Culturii și Identității Naționale.

2018 este sărbătorit și ca „Anul european al patrimoniului cultural”, dorindu-se creşterea înţelegerii publicului larg în direcţia valorificării şi protejării patrimoniului precum şi a implicării fiecărui cetăţean, a descoperirii valorilor naţionale şi a bogăţiei influenţelor europene. Continuând cercetările de arhivă dedicate celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, ne dorim să evidenţiem influenţele majore pe care le-au avut o serie de creatori de arhitectură sosiţi în ţara noastră sau români formaţi în străinătate, conturându-se două tendinţe majore: într-o primă etapă influenţa austriacă şi prusacă (1860-1880), urmată apoi şi cea de franceză (1880-1900).


Albumul digital „Arhiva de arhitectură: 1870-1880” continuă eforturile echipei noastre pluridisciplinare de digitizare prin fotografiere a unor importante documente istorice şi de aducer e la lumină a unor arhitecţi, antreprenori şi ingineri (cvasi-)necunoscuţi: Carol Enderle, M. Surber, H. Bucholz, Frechler, Fr. Scheller, Josef Streitfelder, Anton Onderka, Jules Retter. Lor li se adaugă lucrări ale binecunoscuţilor Alexandru Orăscu, Grigore Cerkez sau Dobre Nicolau. Programului rezidenţial, preponderent exemplificat, i se adaugă cel comercial, feroviar, funerar. Stilistic construcţiile prezentate sunt neoclasice, multe dintre elementele decorative din această perioadă putând fi observate şi astăzi în cazul unor construcţii bucureştene.

În cadrul proiectului am tipărit și distribuit gratuit participanților 100 de broșuri informative A5 cu 100 cdrom-uri, 1000 de cărți poștale A5 și 50 afișe format A3.
Cercetător și autor text:
Dr. Oana Marinache, istoric de artă
Fotografie:
S.C. Semper Studio Inter national S.R.L., Fundația Radu Bogdan, Elena și Ionuț Butu, Oana Marinache, Cristian Gache
Layout, graphic design:
Cristian Gache (S.C. Logo Type S.R.L.)

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Uniunea Arhitecților din România, Filiala Bucureşti a Ordinului Arhitecţilor din România, Muzeul Municipiului București, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porțile Bucureștiului, Libraria „Mihai Eminescu”, Asociaţia DAR Development

Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale

Foto: Cristian Gache













sâmbătă, 27 ianuarie 2018

Întâlnire la Palat, expozitie la Carusel, 2 februarie, ora 19:00


ÎNTÂLNIRE LA PALAT – JURNALUL UNUI ATELIER DE ARHITECTURĂ LA 

CONACUL CHRISSOVELONI DIN GHIDIGENI

VINERI, 2 FEBRUARIE – 19:00 | GALERIA AIURART - CĂRTUREȘTI CARUSEL – LIPSCANI nr. 55

Expoziția „Întâlnire la Palat” rezumă în imagini activitatea ultimilor ani ai echipei ce organizează atelierul de arhitectură de la conacul Chrissoveloni din comuna Ghidigeni, GL și prezintă fotografii de epocă și actuale, planșe de arhitectură și scenarii de transformare, releveul 3D și 2D al clădirii, desene, schițe, amintiri.



Prin Galeria Aiurart expoziția unește doi poli importanți ai patrimoniului Chrissoveloni –clădirea Cărturești Carusel și conacul de la Ghidigeni, monument istoric cu o poveste unică ce și-a deschis porțile în septembrie 2015 după mulți ani de liniște.

Fiind jurnalul unei incursiuni în necunoscut, aduce metafora căutării de indicii și povești de la conac printre piesele expoziției, invitând la un joc cu cerneală invizibilă și lumină ultraviolet.

Organizator: Întâlnire la Palat

Invitați: Jean Chrissoveloni, Oana Marinache, Mihaela Gudană

Parteneri: Imobiliara Chrissoveloni, Cărturești Carusel, Galeria Aiurart, Asociația Istoria Artei, Atelier ADHOC, DJC Galați, arh. Marian Lazăr, AbruptArhitectura, Consiliul Local Ghidigeni

Sponsori: Imobiliara Chrissoveloni, The Plot, arh. Marian Lazăr

Eveniment în cadrul Anului European al Patrimoniului

PATRIMONIUL NOSTRU: ACOLO UNDE TRECUTUL ÎNTÂLNEȘTE VIITORUL

Istoria Domeniului

Nikolaos Chrissoveloni cumpără în 1878 de la Dimitrie Mavrocordat un domeniu vast din Ghidigeni și astfel schimbă istoria acestui sat. În următoarele decenii se construiesc conacul cu grădina și piscinele sale, cavoul din pădure, biserica, școala din sat, o fabrică de băuturi spirtoase, primul teren de tenis acoperit din România, teren de golf, o fabrică de cărămidă și locuri de muncă pentru locuitorii satului.

Familia Chrissoveloni menține o relație de prietenie cu Regina Maria a României și astfel în timpul Primului Război Mondial conacul se transformă în spital al rețelei de ambulanțe Regina Maria după proiectul arhitectului Edmond Van Saanen-Algi.

În 1880-1881 fondează Banca Chrissoveloni pe strada Lipscani nr.17, dezvoltă afaceri în domeniul imobilar însă finalul celui de-al Doilea Război Mondial și instaurarea regimului ce i-a urmat aduce naționalizarea tuturor proprietăților și duce la părăsirea României de către descendenții familiei Chrissoveloni.

Cei patru moștenitori au revenit după 1990 în țară încercând recuperarea proprietăților părinților. Un real succes al acestui lung drum reprezintă restaurarea clădirii de pe Lipscani, 55, unde se găsește librăria Cărturești Carusel, fiind urmat de încercarea de revitalizare a ansamblului de la Ghidigeni care în prezent este monument istoric.

joi, 11 ianuarie 2018

Patrimoniu românesc, influențe europene, 15-31 ianuarie

Asociația Istoria Artei organizează o serie de manifestări culturale, în cadrul proiectului „Patrimoniu românesc, influențe europene”, prilejuite de sărbătorirea Zilei Culturii Naționale 2018.


Design: Cristian Gache

2018 este sărbătorit și ca „Anul european al patrimoniului cultural”, dorindu-se creşterea înţelegerii publicului larg în direcţia valorificării şi protejării patrimoniului precum şi a implicării fiecărui cetăţean, a descoperirii valorilor naţionale şi a bogăţiei influenţelor europene. Continuând cercetările de arhivă dedicate celei de-a doua jumătăţi a secolului al XIX-lea, ne dorim să evidenţiem influenţele majore pe care le-au avut o serie de creatori de arhitectură sosiţi în ţara noastră sau români formaţi în străinătate, conturându-se două tendinţe majore: într-o primă etapă influenţa vieneză şi prusacă, urmată apoi şi cea de franceză.

Activitățile desfășurate în perioada 15-31 ianuarie sunt: cercetare de arhivă și pe teren, digitizarea unor planuri și schițe pe www.arhivadearhitectura.ro, organizarea de ateliere de istoria arhitecturii pentru elevi,  editarea și tipărirea unei broșuri și a unor cărți poștale, distribuirea lor gratuită, organizarea unor conferințe publice de prezentare a rezultatelor proiectului și a publicațiilor de istoria arhitecturii realizate de Editura Istoria Artei. Toate acestea continuă seria evenimentelor de promovare a unor personalități ale arhitecturii noastre, de valorificare a patrimoniului construit și de atenționare asupra stadiului precar în care se găsesc astăzi multe dintre clădirile realizate în secolul al XIX-lea.

Joi, 18 ianuarie, ora 18:30, Muzeul Municipiului București - Palatul Suțu, Bulevardul Ion C. Brătianu 2 


Marți, 23 ianuarie, ora 18:30, Librăria „Mihai Eminescu”, Bulevardul Regina Elisabeta 16 



Miercuri, 31 ianuarie, ora 18:30, Uniunea Arhitecților din România, Strada Jean-Louis Calderon 48 



Echipa proiectului: istoric de artă Oana Marinache, istoric Alina Havreliuc, fotograf și grafician Cristian Gache, restaurator Ioana Olteanu, urbanist Andrei Popescu, arhitect Irina Criveanu, restaurator Maria Dumbrăvicean

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Uniunea Arhitecților din România, Filiala Bucuresti a Ordinului Arhitectilor din Romania, Muzeul Municipiului București, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porțile Bucureștiului, Libraria „Mihai Eminescu”, Asociatia DAR Development, școli și licee din București, Ploiești și Titu

Participarea și materialele distribuite la evenimente sunt gratuite.

Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale


joi, 14 decembrie 2017

Redirectionare impozit profit

Anul 2017 a fost cel mai intens în ceea ce privește activitatea Asociației Istoriei Artei, devenind realitate mai multe proiecte culturale și editoriale care au atras peste 10000 participanți.

Ne mândrim că am putut organiza zeci de ateliere de istorie urbană în școli și că am atras atât de mulți iubitori ai patrimoniului bucureștean la tururile ghidate de arhitectură.

Dacă doriți să sprijiniți activitatea Asociației și a Editurii Istoria Artei și în 2018, puteți alege să redirecționați 20% din impozitul pe profit al firmei dvs. sub forma unei sponsorizări. De asemenea, puteti povesti despre noi și altor antreprenori.





Vă mulțumim și vă stăm la dispoziție pentru orice fel de lămuriri,

Oana Marinache--

Asociația și Editura Istoria Artei
0732.209.495
http://asociatiaistoriaartei.blogspot.ro/
https://www.facebook.com/groups/1848542555412414/
www.eia.ro

duminică, 3 decembrie 2017

Gaetan A. Burelly, arhitect-restaurator, 12 decembrie, ora 18:00

Asociația-Editura Istoria Artei are plăcerea să vă invite marți, 12 decembrie, începând cu ora 18:00, la Librăria „Mihai Eminescu” pentru a vă prezenta cel de-al șaselea „Arhitect de neuitat”, Gaetan A. Burelly (?-1896). Acesta este una dintre cele mai misterioase personalități ale arhitecturii românești ale secolului al XIX-lea, numele său fiind legat, de cele mai multe ori, doar de construcția casei din strada Arthur Verona nr. 19, sediul actual al Ordinului Arhitecților din România.


Născut la București, cândva în intervalul 1813-1820, într-o familie ruso-italiană venită din Constantinopole, are șansa să își petreacă tinerețea la Paris. După studii de scurtă durată (clasa a II-a de arhitectură, 1848-1850), în clasa profesorului L. Vaudoyer, arhitectul se angajează în aprilie 1854 în serviciul statului român, fiind arhitectul Bucureștiul în perioada 1855-1859. În 1859 este angajat, pentru o scurtă perioadă, în serviciul Așezămintelor Brâncovenești, dar din 1860 este arhitect în cadrul Ministerului Cultelor și Intrucțiunii Publice. Perioada 1860-1874 este foarte activă în ceea ce privește implicarea statului în salvarea unor vechi clădiri bisericești și mănăstirești, activitatea lui Burelly fiind consemnată de documentele de arhivă la: Mănăstirile Antim, Sărindar, Cotroceni, Stavropoleos, Plumbuita, Radu Vodă, Văcărești, Mihai Vodă, bisericile Sf. Ecaterina, Sf. Apostoli, Tismana, Hurezi, Sămurcășești și multe altele pe care le vom aminti în prezentarea noastră.

Este membru în diferite comisii de verificare ale Palatului Academiei, repară case achiziționate de minister pentru serviciile proprii sau închiriate pentru școli, asigură transformarea spațiilor de la Mihai Vodă pentru depozitarea Arhivelor Statului.

De la 20 ianuarie 1865 este angajat la recomandarea lui Theodor Aman ca profesor de arhitectură la noua Școala de belle-arte, dar din lipsă de studenți activitatea sa didactică nu s-a concretizat. În 1867 primește medalia la secțiunea de arhitectură a Expozițiunii artiștilor în viață. Redactează și publică mai multe planuri-tip pentru biserici de pe moșiile statului și pentru școlile sătești și comunale.

Face parte din prima echipă de restaurare a Bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș, elaborând planuri în 1863-1864, dar din lipsă de timp, fiind singurul arhitect mănăstiresc, nu poate să se ocupe de lucrări; din 1870 va supraveghea activitatea arhitectului Filip Muntureanu, angajat special numai pentru acel șantier. În perioada 1872-1874 participă la transformarea și repararea Teatrului Național. După 20 de ani de activitatea, se va retrage de la Ministerul Cultelor și Intrucțiunii Publice, reluând colaborarea cu prinții Bibescu și Epitropia Averii Doamnei Zoe Brâncoveanu.

Activitatea sa în serviciul statului nu i-a permis realizarea de lucrări rezidențiale particulare. Cercetarea de arhivă a mai scos la lumină, pe lângă istoria casei din str. Arthur Verona nr. 19 colț cu str. Pitar Moș (achiziționată în 1890 de arh. Ion Mincu), informații despre alte două proprietăți locuite de Burelly, pe str. Pitar Moș la nr. 15 și nr. 4-6.

Căsătorit din 1 ianuarie 1850 cu Agatha Floru, au avut 2 băieți (morți timpuriu) și trei fiice, printre care, Alexandrina, viitoarea soție a lui I.L.Caragiale. Gaetan A. Burelly a încetat din viață la 26 octombrie 1896, la București.

Design: Cristian Gache

Cercetarea a fost realizată de istoric de artă dr. Oana Marinache la Arhivele Naționale ale României, vizând cu precădere fondurile Primăriei Municipiului Bucureşti, Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Ministerului Lucrărilor Publice și Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. Echipa proiectului a fost formată din dr. arh. Ruxandra Nemțeanu, istoric genealogist Mihai Alin Pavel, fotograf și graphic designer Cristian Gache și editor Ruxandra Ștețca (SC INOMOT CREATIV SRL).

Proiect editorial finanțat de Ordinul Arhitecților din România din „Timbrul Arhitecturii" 2017.

Pentru mai multe detalii despre proiectele Asociației-Editurii Istoria Artei:


http://asociatiaistoriaartei.blogspot.ro/
www.eia.ro
www.arhivadearhitectura.ro
https://www.facebook.com/events/346567479150229/








Foto: Cristian Gache si Alina Havreliuc

luni, 13 noiembrie 2017

Arhitectura neoromânească, promotoarea Marii Uniri, 28 noiembrie, ora 18:30


Comunicat de presă

Marți, 28 noiembrie, de la ora 18:30, Casa de cultură „Friedrich Schiller” organizează în parteneriat cu Asociația Istoria Artei conferința „Arhitectura neoromânească, promotoarea Marii Uniri”, susținută de dr. arh. Ruxandra Nemțeanu, conferențiar universitar, expert în domeniul monumentelor istorice și autor al volumului „Vilă în stil neoromânesc” (2014).


Cu această ocazie vor fi prezentate de către istoric de artă dr. Oana Marinache, coordonatorul proiectului și rezultatele cercetării de teren și de arhive desfășurate în perioada octombrie - noiembrie în cadrul proiectului cultural „Arhitectura neoromânească, promotoarea Marii Uniri”, câștigător al unei finanțări nerambursabile în cadrul programului ACCES Centenar.



Proiectul și-a propus să scoată la lumină și să prezinte în mediul virtual principalele construcții realizate de arhitecții Paul Smarandescu, Petre Antonescu, Gheorghe Simotta, Victor Ștephănescu, Statie Ciortan și Dimitrie Ionescu-Berechet. Alegerea acestor nume a fost determinată de impactul pe care l-au avut în arhitectura naţională printr-o carieră lungă şi fructuoasă, prin promovarea unor programe de arhitectură noi (primării, prefecturi, şcoli şi licee, administraţii financiare, spitale, monumente comemorative) în plus faţă de exemplele rezidenţiale din marile centre urbane ale României Mari.

Activitățile desfășurate în această toamnă sunt: ateliere de istoria arhitecturii pentru elevi, cercetarea de teren, editarea și tipărirea unui catalog, distribuirea gratuită a catalogului în instituțiilor culturale din țară, realizarea blog-ului http://arhitecturaneoromaneasca.blogspot.ro/, organizarea unei conferințe publice de prezentare a rezultatelor proiectului. Toate acestea continuă seria evenimentelor de promovare a marilor personalități ale arhitecturii noastre, de valorificare a patrimoniului construit și de atenționare asupra stadiului precar în care se găsesc astăzi multe dintre clădirile realizate în ultimii 100 de ani.


Design: Cristian Gache

Echipa proiectului: Oana Marinache, Ruxandra Nemțeanu, Alina Havreliuc, Cristian Gache (LOGO TYPE SRL), Ruxandra Ștețca (INOMOT CREATIV SRL), Lucia Morandini (KHS IT SRL)

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Ordinul Arhitecților din România, Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porțile Bucureștiului, Asociatia DAR Development, Liceul „Eugen Lovinescu”, Școala gimnazială „Maria Rosetti” și Școala generală nr. 128 din București, Școala gimnazială „Henri Berthelot” din Ploiești, Liceul „Ion Ghica” din Răcari

Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale în cadrul programului ACCES Centenar 2017

Proiect cultural co-finanțat de Asociația Arefu




Foto: Cristian Gache

Rezultatele proiectului „Arhiva de arhitectură: case și prăvălii”

Proiectul cultural și editorial online inițiat de Asociația Istoria Artei în urmă cu trei ani s-a încheiat cu etapa 2017 intitulată „Arhiva de arhitectură: case și prăvălii” și care a acoperit, cu precădere, evoluția construcțiilor bucureștene din perioada 1860-1900.


Activitățile de digitizare au valorificat un patrimoniu documentar și vizual de excepție din Arhivele Naționale ale României, direcția județeană a Municipiului București și sediul central, site-ul http://arhivadearhitectura.ro/ îmbogățindu-se cu peste 200 de articole noi, în rubricile „Documente”, „Schițe”, „Planuri” dar și cu o subsecțiune nouă „Stare civilă”. În perioada de desfășurare a proiectului, în iulie-noiembrie, au fost înregistrați 6595 vizitatori unici (12.11.2017).

Cu ocazia Zilelor Bucureștiului și Europene ale Patrimoniului au fost organizate în perioada 15 – 17 septembrie trei tururi ghidate gratuite, susținute de istoric de artă dr. Oana Marinache, coordonatorul proiectului, la care au participant 110 persoane. Evenimentele au continuat atât cu prezentări dedicate publicului larg, la Casa de cultură „Friedrich Schiller” cât și cu o serie de comunicări științifice, la Palatul Suțu, Elite Art Gallery, Caru' cu bere și UNARTE. Invitații proiectului au fost istoric genealogist Mihai Alin Pavel, conferențiar dr. arh. Ruxandra Nemțeanu și lector dr. arh. Adrian Crăciunescu, aceștia contribuind la valorificarea unor informații inedite descoperite în arhivele orașului.

Cei prezenți au fost preponderent arhitecți, ingineri, istorici, ghizi turistici, sociologi, economiști, membri ai presei și public larg, pasionat de istoria orașului și arhitecturii, observându-se între 60 și 100 participanți la fiecare eveniment public. Activitățile proiectului  „Arhiva de arhitectură: case și prăvălii” s-au bucurat de o bună mediatizare atât în presa online, cât și la Radio România Internațional și Radio România Cultural.

În paralel au fost organizate de istoric Alina Havreliuc si istoric de arta Oana Marinache 25 ateliere de istorie urbană și istoria arhitecturii în  școlile bucureștene, prezentându-se elevilor și cadrelor didactice evoluția caselor și a modului de desfășurare a activității comerciale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Au fost editate și distribuite gratuit atât un material informativ pentru elevi, de 8 pagini, format A5, tipărit color, 2000 exemplare cât și un set de 10 cărți poștale (tiraj 1000 exemplare) cu proiectele fațadelor unor construcții bucureștene, pentru a fi identificate în oraș de către participanții adulți.

„Arhiva de arhitectură: case și prăvălii” contribuie astfel la o mai bună cunoaștere a patrimoniului construit  din secolul al XIX-lea, aducând în atenția publicului documentele primare care pot constitui piese valoroase pentru viitoarele studii istorice, monografii ale unor străzi sau personalități, tururi ghidate sau reportaje de documentare pe teren.

Finanțatori:

„Acest proiect cultural este finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB.”
Proiect editorial online co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național
„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”
Parteneri:
Arhivele Naționale ale României, Ordinul Arhitecților din România, Muzeul Municipiului București, Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Asociația Bucureștiul Meu Drag, Asociația ARCHÉ, Elite Art Gallery

Pentru mai multe detalii despre proiectele Asociației Istoria Artei: