Prezentarea catalogului "Arhiva de arhitectură: Paul Smărăndescu 75"

 

Lucrarea editată de cercetător și istoric de artă dr. Oana Marinache reprezintă rezultatul investigării unor arhive publice și private, punând în valoare documente personale, corespondență, fotografii, planuri și schițe care au aparținut arhitectului Paul Smărăndescu (1881-1945).

După mai bine de 10 ani de cercetări ale arhivelor de arhitecți, considerăm că documentația disponibilă în cazul lui Smărăndescu reprezintă una dintre cele mai bine păstrate și complete, chiar dacă este răspândită astăzi între mai mulți administratori și colecționari. Ea poate contribui oricând la realizarea unor studii istorice ale unor monumente istorice, a unei analize a unor programe de arhitectură sau chiar a unor prezentări stilistice ale arhitecturii ante- și interbelice.

 

 Design: Cristian Oprea

 

Ideea acestui catalog a apărut în ianuarie 2020 în urma digitizării unor colecții private inedite: cea a inginerului Dorin Mihalache și a arhitectului Mădălin Ghigeanu. Colecția Mihalache este formată dintr-un album cu planșe fotografice din timpul Expoziției Universale din 1900, colaje strânse de Smărăndescu din presă, cărți poștale, dar și din 3 mape cu desene de-ale sale. Aceste mape acoperă și perioada pregătirii sale pentru a intra la facultate, apoi perioada petrecută la Paris, prezentând schițe, proiecte de-ale sale sau primite cu dedicație de la colegii săi români și străini, dar și fotografii sau decupaje din revistele de specialitate, cu clădiri pariziene. În cazul desenelor, cea mai bine reprezentată perioadă o constituie anii războiului (1916-1918), petrecuți în Moldova, când vine în contact cu arhitectura vernaculară și pregătește o serie de schițe de biserici și case particulare. Colecția conține și câteva schițe pentru comenzi particulare dinainte și după Primul Război, cele mai multe rămase însă în faza de proiect. Alte două programe de arhitectură sunt bine ilustrate în mapele sale: pe de o parte, cel al pieselor de mobilier inspirate și reinterpretate după cel popular și, pe de altă parte, cel al monumentelor de arhitectură funerară, inclusiv cel al familiei sale, de la Bellu (1927). În completarea acestora, am prezentat și o serie de fotografii de epocă cu lucrările bucureștene ale lui Smărăndescu, din biblioteca arhitectului Mădălin Ghigeanu.

 

Catalogul prezintă o selecție din colecțiile publice ale Bibliotecii Naționale ale României, Muzeului Național de Artă, Uniunii Arhitecților din România, Arhivelor Naționale ale României, Arhivei Primăriei București și Galați. Adresăm mulțumiri acestor instituții pentru colaborarea în vederea scanării sau fotografierii documentelor.

 

Publicația a fost realizată în format A4, integral color, 144 pagini în cadrul proiectului cultural "Paul Smărăndescu 75" susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de Arhitectură. Conceptul grafic îi aparține fotografului Cristian Oprea, parte din ilustrație fiind realizată în arhive de Oana Marinache, Rodica Stan și Daniela Langusi. Arborele genealogic a fost conceput de istoric Mihai-Alin Pavel.

 

Catalogul a fost distribuit gratuit instituțiilor partenere, facultăților de profil, bibliotecilor și muzeelor din București, Iași și Sinaia, precum și participanților la evenimentele Asociației Istoria Artei.

 

Asociația și Editura Istoria Artei a înscris acest proiect editorial la Bienala de Arhitectură, secția publicații de arhitectură din 2021.

140 de ani de la nașterea arhitectului Paul Smărăndescu (1881-1945)

Despre arhitect

Acum 140 de ani, într-o zi de 26 iunie 1881, în preajma sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, se năștea Paul Smărăndescu, în familia Agniței și a lui Anghel, descendenții unor familii de negustori. Copilăria tânărului Paul s-a desfășurat în zona străzii Mântuleasa și apoi a urmat cursurile Liceului Matei Basarab din apropiere. Cu toate că intră primul la Școala de Arhitectură din București, părăsește țara în 1902 pentru a se pregăti și urma cursurile de arhitectură la Școala de Arte Frumoase din Paris (diplomat în 1906). 

Paul Smărăndescu a avut o activitate profesională excepțională, atât în cadrul Ministerelor Cultelor și Instrucțiunii Publice și de Interne cât și în atelierul propriu; de asemenea, a fost profesor, șef de atelier și decan al Facultății de arhitectură din București, făcând parte din comisii, societăți și asociații profesionale. 

Arhiva sa este împărțită în prezent între mai multe instituții publice și colecții private, păstrându-se însă o varietate de documente, de la planșe, schițe, contracte, corespondență, fotografii, expertize până la publicații de specialitate aflate în biblioteca sa.

În ultimii ani, Asociația Istoria Artei a cercetat și valorificat în mod excepțional această arhivă a arhitectului Smărăndescu, publicând: “Arhitectura neoromânească în slujba Marii Uniri”, ArhiTur “Paul Smărăndescu 75” (nr. 1/2020), ArhiTur “Artă și arhitectură funerară la Cimitirul Bellu” (nr. 2/2020) precum și “Arhiva de arhitectură: Paul Smărăndescu 75” (2020). 

Toate acestea vor fi prezentate publicului în cadrul evenimentului organizat la Casa de cultură “Friedrich Schiller” în 12 august 2021, începând cu ora 18:30.

Despre proiect

În 12 ianuarie 2020 am comemorat 75 de ani de la trecerea în neființă a arhitectului român Paul Smărăndescu, personalitate marcantă a primei jumătăți a secolului al XX-lea. De atunci am inițiat prin intermediul Asociației Istoria Artei și cu sprijinul Ministerului Culturii (Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2020) și al Ordinului Arhitecților din România (Timbrul Arhitecturii) o serie de tururi ghidate, ateliere de istorie urbană și conferințe științifice, o expoziție de desene și colaje, toate menite a-i cinsti memoria și a-i readuce activitatea în atenția publicului. Documentele de arhivă, cu autorizațiile de construcție ale lucrărilor sale, pot fi consultate și pe http://paulsmarandescu.blogspot.com. O serie de imagini de epocă și actuale a fost prezentată și pe pagina dedicată lui https://www.facebook.com/Arhitect-Paul-Smărăndescu-102708734604276.

Design: Raluca Hoisan Pilbáth 

Despre conferențiar

Oana Mihaela Marinache este istoric de artă, cercetător și președinta Asociației Istoria Artei. A debutat la Editura ACS în 2012 cu monografia „Cristofi Cerchez, un vechi arhitect din București”, urmată în 2013-2014 de cele două volume „Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară” și  „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (Premiul G.Oprescu al Academiei Române și Premiul Gala Bun de Tipar). 

Din 2013 coordonează colecțiile tipărite și digitale ale Editurii Istoria Artei: Trasee urbane București, Arhitecți de neuitat, Arhiva de arhitectură, Familii istorice, Carte de nu-mă-uita, ArhiTur. Manager de proiecte culturale, organizează adesea tururi ghidate de arhitectură bucureșteană și excursii în Sinaia, Constanța, Mamaia, Buftea, Mogoșoaia, Potlogi, Florica, Manasia, Câmpina, Ploiești, Buzău.

Design: Raluca Hoisan Pilbáth