Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților

Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților 

Asociația Istoria Artei continuă prin proiectele ei de cercetare să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei arhitecturii românești, punând în valoare documente fotografiate sau scanate în arhivele publice și private.

 

Design: Editura Intaglio

Inițiat în ianuarie 2021, cu o fază pilot de 2 săptămâni, proiectul continuă în perioada noiembrie 2021 – noiembrie 2022 să prezinte istoriei Corpului Arhitecților. Acesta a fost un organism profesional din perioada interbelică, de la a cărui începuturi legislative se împlinesc 100 de ani (1921-2021) și 90 de ani de la înființare (1932-2022). În cadrul proiectului cultural „Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților” am fotografiat deja 100  dosare noi, descoperind documente importante legate de starea lor civilă (certificate de naștere, căsătorie, obținerea cetățeniei), fotografii personale, diplome sau adeverințe de studii, recomandări profesionale sau din partea comanditarilor, liste cu lucrările lor, documente fiscale, adrese. Ele vor fi completate de documente din biblioteca arhitectului Mădălin Ghigeanu, precum și din alte colecții private.

În perioada următoare vom prelucra, încărca și prezenta zilnic dosarele personale, vom redacta articole, vom face fotografii pe teren cu lucrări de referință, iar toate acestea vor fi disponibile pe https://arhivadearhitectura.ro/galerie-arhitecti/, http://arhivadearhitectura.blogspot.com și https://adevarul.ro/blogs/oana.marinache

Pentru o mai bună cunoaștere a activității arhitecților interbelici ne propunem o serie de conferințe științifice lunare, în mediul online, precum și organizarea de tururi ghidate și vizite ale unor imobile. Primele evenimente la care vă invităm să participați sunt:

Conferințe științifice online

Luni, 29 noiembrie 2021, ora 18:30

130 de ani de la nașterea arh. Georges Cristinel

istoric de artă dr. Oana Marinache

Invitați speciali: istoric dr. Mircea Pașca și Gellu Brich

 

Miercuri, 8 decembrie 2021, ora 18:30

Lucrări noi din creația bucureșteană a arh. Marcel și Iuliu Iancu

istoric de artă dr. Oana Marinache

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Uniunea Arhitecților din România, Muzeul Național Peleș, Casa de cultură Friedrich Schiller, Universitatea Tehnică de Construcții - Facultatea de Inginerie în Limbi Străine

Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură

 

Familia Macca: istorie, proprietăți, comenzi artistice, 25 noiembrie, ora 18:30

Conferința din 25 noiembrie este cea de-a treia din seria prezentărilor activității arhitectului elvețian John Elisée Berthet, de la a cărui naștere sărbătorim 170 de ani în 2021. Cercetătoarea Oana Marinache își propune să valorifice fondul familiei Macca, evocând personalitățile, refăcând istoricul proprietăților acestora, relația documentată cu arhitecții, antreprenorii, furnizorii și decoratorii.

                                                                 Design: Raluca Hoisan

Investigația de arhivă a pornit inițial din dorința de a realiza istoricul proprietății din fosta stradă Cosma, dar bogăția documentelor identificate în fondul Casa Școalelor al Arhivelor Naționale ale României depășește toate așteptările.

Elena Bălăceanu (m. 1912) a fost căsătorită mai întâi cu Constantin Caribolu, apoi cu colonelul Petre Macca (1843-1905), erou al Războiului de Independență. Au locuit în București în str. Carol nr. 3 și au deținut moșiile Miroși, Cocorăștii Caplii. În primăvara lui 1891 Elena Macca cumpără proprietatea din strada Cosma nr. 17 de la ofițerul Nicolae Rallet, casa veche având doar 5 încăperi și dependințe. Va extinde terenul și va demara noul proiect al unei reședințe spectaculoase.

Casa Macca este probabil cea mai cunoscută lucrare bucureșteană din creația arhitectului elvețian Berthet, ridicată în 1891 de antreprenorul italian Josef Piantini.  Pornind de la documente de familie, contracte, facturi și chitanțe, putem să aflăm și numele decoratorilor și să reconstituim aportul lor la realizarea componentelor artistice, repartizarea interioară a spațiilor, mobilierul comandat. În 1898 au fost realizate dependințele (grajduri, șopron) iar în 1911-1912 arh. Ion D. Berindey a coordonat lucrări de reparații, vopsitorie și curățătorie, a adăugat un geamlâc de fier la terasa de la etaj și a introdus un ascensor electric (Ateliere I. Haug).

Prin testamentul din 1896, Elena Macca a donat proprietatea din str. Cosma/azi Henri Coandă, cărți, icoane, tablouri și arme, precum și o sumă de bani Casei Școalelor din cadrul Ministerului Cultelor și Intrucțiunii Publice. Întreaga ei avere era estimată la 3 milioane de lei, din care casa din București fusese evaluată la 300000 lei iar obiectele și efectele la alte 400000 lei. Probabil cu această ocazie a fost preluată și arhiva de familie, care cuprinde acte ale familiilor Drugănescu, Căplescu, Caribolu, Macca, Rallet, Stamatin, Mavrodin, Chirculescu, dar și o colecție prețioasă de contracte, chitanțe, danii, testamente, polițe de asigurare, informații despre procese, ctitorii, opere de mecenat despre care vom aminti.

Pentru inscrieri: asociatiaistoriaartei@gmail.com pentru acces online 18:20 - 18:30

Cimitirul Bellu Evanghelic: personalităţi, artă şi arhitectură funerară, 17 noiembrie, ora 18:30

Miercuri, 17 noiembrie, ora 18:30

Conferinta online

Cimitirul Bellu Evanghelic: personalităţi, artă şi arhitectură funerară

Prezentarea durează aproximativ 2 ore şi se desfăşoară pe Google Meet.