Reședințe dispărute din zona străzii Batiștei, 20 septembrie

Continuând tradiţia ciclului de conferinţe-dezbateri dedicate culturii și istoriei orașului Bucureşti, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, în parteneriat cu Asociaţia Istoria Artei, organizează miercuri, 20 septembrie 2022, ora 18.30, conferința Reședințe dispărute din zona străzii Batiștei.

Prezintă: Oana Marinache, istoric de artă, cercetător, președinte Asociația Istoria Artei

Conferința își propune să prezinte publicului istorii mai puțin despre de familii și personalități care au locuit pe strada Batiștei. Cercetarea a fost prilejuită de Numărul XX al publicației culturale Arhitur, în curs de apariție la Editura Istoria Artei, care tratează evoluția străzii Batiștei din centrul orașului București. Ansamblul de arhitectură B-II-a-B-18093 se întindea din strada Colței, de la fosta Biserica Enei, până în strada Teilor, azi Vasile Lascăr. Numele străzii și al bisericii are două posibile surse specifice: locuri bătătorite de care și de vite sau băltoace provocate de Bucureștioara, care pornea din zona Icoanei.

Strada păstrează și astăzi lățimi diferite pe unele tronsoane, fiind evidente intervențiile din diferite epoci. De-a lungul timpului, autoritățile locale au încercat să exproprieze unele zone în vederea alinierii, dar proiectele de anvergură, precum cel din 1927, nu au fost puse în practică, probabil din cauza costurilor mari cu despăgubirile. Caracterul predominant rezidențial se păstrează până astăzi, cu reședințe impunătoare în curți vaste. (Dr. Oana Marinache, istoric de artă)

Dar să-l lăsăm pe Ulysse de Marsillac să ne descrie atmosfera zonei: „Unul dintre cartierele care amintesc cel mai bine de orașele noastre din Occident este cel numit Batiștei. Este mahalaua «Saint Germain» a Bucureștilor. Aici străzile sunt aproape drepte și oarecum curate. Există puține magazine, dar nicio urmă de fabrică sau de atelier; cele mai multe case sunt izolate între curte și grădină. Porțile sunt apărate cu grilaje sau, în lipsa lor, cu garduri de scânduri. Elementul aristocratic ar fi dominat aici, dacă privilegiul de a reuni marile familii nu l-ar avea Podul Mogoșoaiei.”

Evenimentul se va desfășura în limba română și se va organiza online.

 Design: Raluca Hoisan