Evenimentele private ale toamnei

 Vizite șantiere, întâlniri cu proprietarii, Clubul „Semn de carte”, participări petreceri - evenimentele private ale toamnei

 

SIMU Revival

SIMU Revival

Proiectul „SIMU Revival”, conceput și coordonat de Raluca Băloiu, istoric de artă, propune o reflecție profundă asupra memoriei culturale și a modului în care aceasta poate fi reactivată prin forța expresivă a artei. Pornind de la lucrările de artă din colecția Muzeului Simu, proiectul reconstituie un capitol esențial din istoria vizuală a Bucureștiului, readucând în prezent atmosfera unui muzeu dispărut printr-o serie de activități educaționale, expoziționale și curatoriale. Astfel, „SIMU Revival” restabilește dialogul dintre patrimoniu și creația contemporană, transformând memoria Muzeului Simu într-un spațiu viu de reflecție, formare și inspirație pentru noile generații de artiști.

***

Deschiderea oficială a proiectului „SIMU Revival” va avea loc la Librăria Humanitas Kretzulescu, în 30 octombrie, începând cu ora 18:00, în cadrul unei conferințe de presă care marchează lansarea publică a proiectului.

Vor lua cuvântul:
Raluca Băloiu, istoric de artă – inițiator și coordonator al proiectului;
Petru Lucaci, prof. univ. dr., artist vizual – președinte al Uniunii Artiștilor Plastici din România;
Réka Csapó Dup, lect. univ. dr., sculptor – mentor artistic principal;
Oana Marinache, istoric de artă – mentor al componentei de cercetare și documentare în cadrul proiectului.

Aceste intervenții vor sublinia dialogul interdisciplinar care definește spiritul proiectului, reînnodând legătura dintre patrimoniu, educație și creația artistică contemporană.

***

Proiectul „SIMU Revival” este gândit pe patru direcții majore – cercetare și documentare, educație, artă și creație contemporană – menite să restituie memoria primului muzeu privat de artă din România și să o reactiveze printr-un dialog viu între patrimoniu și prezent. Prin aceste componente interconectate, proiectul își propune nu doar să aducă în atenția publicului figura fondatorului Anastase Simu și importanța colecției sale, ci și să transforme moștenirea culturală într-un instrument de formare și inspirație pentru noile generații de artiști.

Componenta de cercetare și documentare reunește trei specialiste în domeniul istoriei artei și al patrimoniului muzeal. Oana Marinache, istoric de artă și cercetător, coordonează activitățile de documentare dedicate contextului istoric al Muzeului Simu. Angelica Iacob, istoric de artă și muzeograf în cadrul Muzeului Municipiului București, și Liliana Chiriac, istoric de artă și muzeograf la Muzeul Colecțiilor de Artă, contribuie la dezvoltarea dimensiunii muzeale a proiectului, facilitând accesul participanților la colecția Simu și la perspectiva curatorială asupra patrimoniului său.

Componenta educațională are ca obiectiv dezvoltarea spiritului critic și a sensibilității artistice a tinerilor participanți. Studenții Universității Naționale de Arte București și elevii Liceului de Arte „Nicolae Tonitza” sunt invitați să exploreze, printr-un proces pedagogic interdisciplinar, sensurile actuale ale patrimoniului și să experimenteze reinterpretarea vizuală a valorilor culturale.

Componenta artistică și creativă este coordonată de mentori din mediul universitar și preuniversitar, care oferă studenților și elevilor cadrul pentru a transforma cercetarea în expresie vizuală. Réka Deák-Dup, artist și profesor la Departamentul de Sculptură al Universității Naționale de Arte București, și Andrei Tudoran, artist și profesor la Departamentul de Pictură, ghidează procesul de mentorat al studenților UNArte. În paralel, artiștii Marius Frățilă (pictură) și Ioan Ladea (sculptură), profesori la Liceul de Arte „Nicolae Tonitza”, coordonează activitățile aplicate ale elevilor, contribuind la formarea unei generații capabile să integreze tradiția artistică în limbajul vizual contemporan.

Rezultatele acestui dialog creativ vor fi prezentate publicului în cadrul a două expoziții complementare: una dedicată studenților Universității Naționale de Arte București, găzduită de The Institute – Combinatul Fondului Plastic, și o alta destinată liceenilor, organizată în spațiile Liceului de Arte „Nicolae Tonitza”. Cele două expoziții propun o lectură dublă asupra patrimoniului Simu – una matură, analitică, și alta intuitivă, aflată la începutul formării artistice –, construind împreună o perspectivă unitară asupra continuității culturale.

Pentru ca abordarea subiectului Simu să fie cât mai complexă și să reunească diferite forme de expresie artistică, proiectul integrează și o componentă de video mapping, realizată de Robert Obert și Sergiu Luda. Această intervenție vizuală contemporană adaugă o dimensiune imersivă experienței publice, traducând patrimoniul și memoria într-un limbaj al luminii și mișcării. Pe parcursul derulării proiectului, vor fi oferite informații suplimentare despre următoarele evenimente, care vor continua să exploreze, din perspective variate, moștenirea artistică și spirituală a Muzeului Simu.

Prin aceste direcții complementare – de la cercetare și educație la creație și interpretare artistică – „SIMU Revival” devine mai mult decât un proiect cultural: o platformă interdisciplinară de formare, reflecție și reactivare a memoriei Muzeului Simu, un spațiu al continuității dintre istorie și prezent, dintre patrimoniu și arta contemporană.

Despre Muzeul Simu

Anul 2025 marchează nouă decenii de la dispariția colecționarului Anastase Simu (1854–1935), o figură emblematică a culturii române moderne. Format în spirit european și animat de o profundă vocație educativă, Anastase Simu, alături de soția sa Elena, a transformat pasiunea pentru artă într-un amplu proiect cultural menit să sprijine creația artistică și să formeze gustul publicului românesc.

Fondat în 1910, în inima Bucureștiului, într-o clădire proiectată de arhitectul Carol Cichi, colaborator al lui Paul Gottereau, Muzeul Simu a reprezentat o inițiativă fără precedent în cultura română modernă – primul muzeu privat de artă din România, deschis publicului și conceput ca o instituție de educație estetică.

Colecția Simu reunea artiști europeni de prestigiu, precum Antonio Canova, Claude Monet, Camille Pissarro, Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley, Paul Signac și Antoine Bourdelle, alături de marii reprezentanți ai artei românești – Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Frederic Storck, Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși –, confirmând încă din primele decenii ale secolului XX integrarea artei românești în circuitul artistic internațional.

După demolarea clădirii Muzeului Simu, în anul 1964, vasta colecție adunată de Anastase și Elena Simu s-a dispersat între mai multe instituții culturale și educaționale din București. Astfel, operele și documentele muzeului au fost preluate, în timp, de Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul Municipiului București, Muzeul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și Muzeul Universității Naționale de Arte din București, fiecare contribuind la păstrarea și valorificarea fragmentelor de patrimoniu rămase din celebra colecție Simu.

Deși spațiul originar a fost pierdut, moștenirea lui Anastase Simu continuă să fie o mărturie a viziunii sale moderne și formative asupra artei, ilustrând o gândire culturală europeană care a pus bazele dialogului dintre patrimoniu, educație și creația contemporană – un dialog pe care proiectul „SIMU Revival” îl readuce astăzi în actualitate, ca o formă de reconectare a memoriei locale la circuitul internațional al artei.

*************

 

Proiectul „SIMU Revival” este un proiect al Uniunii Artiștilor Plastici din România, inițiat și coordonat de Raluca Băloiu, istoric de artă. Proiectul este finanțat de Primăria Sectorului 1 București, în urma selecției în cadrul apelului de proiecte organizat în vara acestui an pentru finanțări nerambursabile, conform Legii 350/2005.

Principalii parteneri ai proiectului sunt Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul Municipiului București, Librăriile Humanitas, Universitatea Națională de Arte București și Liceul de Arte „Nicolae Tonitza”.

Prin colaborarea acestor instituții reprezentative, proiectul creează o rețea de dialog între patrimoniul istoric, mediul educațional și arta contemporană, reafirmând rolul artei ca instrument de cunoaștere, memorie și formare culturală.

 

Raport de cercetare Arhiva de arhitectură: căminele interbelice

Raportul proiectului cultural cu o componentă predominantă de cercetare

Proiectul de cercetare „Arhiva de arhitectură“ al Asociației Istoria Artei a ajuns în cel de-al doisprezecelea an de activitate intensă de punere în valoare a unor documente unice. Debutul public a avut loc în 2014, după mai mulți ani de investigații susținute în fondurile Arhivelor Naționale ale României și a cunoscut mai multe teme: începuturile arhitecturii românești moderne (1830-1860, 1860, casele arhitecților din București, influențele franceze (1870-1880), memoria Primului Război Mondial, stilul neoromânesc, arhivele arhitecților Cristofi Cerchez și Paul Smărăndescu. 

Acum 3 ani am propus recuperarea istoriei Corpului Arhitecților, instituție înființată pentru a reglementa activitatea breslei din perioada interbelică. În continuarea demersului de a scoate la lumină destine uitate ale arhitecturii românești și de a contura programe de arhitectură din perioada interbelică, proiectul de cercetare de anul acesta are ca temă căminele de ucenici și ucenice. Investigația echipei pluridisciplinare pornește de la un fond documentar inedit al Ministerului Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale, cu precădere dosarele și planurile de arhitectură de la Direcția Meseriilor și a Învățământului Muncitoresc și Direcția Tehnică/Arhitecturii.

Căminele de ucenici erau destinate categoriei de vârstă între 14 și 18 ani. Conform legii, puteau fi ucenici cei care  au împlinit vârsta de 14 ani (dar nu mai mult de 16 ani) și au absolvit cursul primar. Părinții trebuiau să achite costurile găzduirii copiilor sau patronii să achite o taxă de 2 lei/săptămână către stat. În anii ’30, sub ministeriatul lui Ion Nistor, s-a investit și într-un program de burse care să acopere aceste cheltuieli. Ucenicii încheiau un contract cu patronii atelierelor și fabricile unde lucrau, legal fiind și atunci un program de 8 ore, care să le permită și studiul seral și odihna în cămin. Din păcate, exista o discrepanță mare între remunerația ucenicilor și a ucenicelor și uneori se abuza de programul lor de lucru în detrimentul educației. 

Conform definiției din lege, „Căminele de ucenici sunt instituţii create cu scopul de a asigura ucenicilor din meserii, industrii şi comerţ: locuinţă, hrană şi odihnă, în condiţii igienice, precum şi o educaţie îngrijită”. Istoria clădirilor fostelor cămine de ucenici este în prezent prea puţin cunoscută, destinaţia lor iniţială fiind uitată, schimbată sau chiar ștearsă prin demolările recente. Proiectul construirii căminelor de ucenici în România interbelică a fost unul căruia i s-a acordat o mare importanţă pe plan naţional, ca premisă la dezvoltarea industriei și a specializării meseriașilor români în centrele urbane din „noile provinciiˮ. Programul de arhitectură a evoluat spre finalul anilor ’30, grupând în final mai multe funcţiuni legate de politica şi protecţia socială, de educarea şi îndrumarea ucenicilor şi a muncitorilor (oficii de muncă, de orientare profesională și de plasare). 

 https://heyzine.com/flip-book/1876987122.html

CUPRINS (pagină)
ARGUMENT 3
CONTEXT ISTORIC 8
CĂMINELE DE UCENICI – UN DOMENIU DE IMPORTANŢĂ STRATEGICĂ NAŢIONALĂ ÎN PERIOADA INTERBELICĂ 11
STAVRI C. CUNESCU 28
ARHIVA ȘI ARHITECȚII 35
CĂMINELE DE UCENICI DIN BUCUREȘTI 55
CĂMINELE DIN MUNTENIA 74
CĂMINE DE UCENICI DIN ARDEAL 79
SITUAȚIA UNOR CĂMINE DIN MOLDOVA-BASARABIA-BUCOVINA 122
CĂMINE DE ADĂPOST DE MUNCITORI 129
CĂMINE DE UCENICI PRIVATE.STUDIU DE CAZ:COMPLEXUL SIDERURGIC ‘’TITAN-NĂDRAG, FABRICA FERDINAND, UN PROIECT NECUNOSCUT AL ARHITECTULUI ION GIURGEA 136
ANEXE ARHIVA ARH. ION GIURGEA 145
CONCLUZII ŞI PREMISELE CONTINUĂRII CERCETĂRII 165

ISBN 978-606-8839-42-4

2 coperte, 169 pagini interioare 

Cercetători:
Dr.Oana Marinache, istoric de artă
Dr.Mircea Pașca, istoric
Dr.Mădălin Ghigeanu, arhitect
Alina Havreliuc, istoric
Livia Petrescu, arhitect
Narcis Ispas, arhivist

Consultant științific: Alexandru Cunescu
Fotografi și prelucrare grafică:
Cristian Oprea
Patricia Lupuțiu
Ioana Simion, arhitect
Concept grafic afiș: Maria Poștea (Editura Intaglio)
Comunicare: SC Forweb Consortiu SRL
Responsabil financiar: Roxana Alina Istudor, expert contabil-fiscal

Adresăm mulțumiri tuturor celor care ne-au fost alături din noiembrie 2024 până la finalizarea cercetării.

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Uniunea Arhitecților din România, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“

Proiect inițiat de Asociația Istoria Artei și finanțat de Ordinul Arhitecților din România, din timbrul de arhitectură, sesiunea 2024