SIMU Revival
Proiectul „SIMU Revival”, conceput și coordonat de Raluca Băloiu, istoric de artă, propune o reflecție profundă asupra memoriei culturale și a modului în care aceasta poate fi reactivată prin forța expresivă a artei. Pornind de la lucrările de artă din colecția Muzeului Simu, proiectul reconstituie un capitol esențial din istoria vizuală a Bucureștiului, readucând în prezent atmosfera unui muzeu dispărut printr-o serie de activități educaționale, expoziționale și curatoriale. Astfel, „SIMU Revival” restabilește dialogul dintre patrimoniu și creația contemporană, transformând memoria Muzeului Simu într-un spațiu viu de reflecție, formare și inspirație pentru noile generații de artiști.
***
Deschiderea oficială a proiectului „SIMU Revival” va avea loc la Librăria Humanitas Kretzulescu, în 30 octombrie, începând cu ora 18:00, în cadrul unei conferințe de presă care marchează lansarea publică a proiectului.
Vor lua cuvântul:
Raluca Băloiu, istoric de artă – inițiator și coordonator al proiectului;
Petru Lucaci, prof. univ. dr., artist vizual – președinte al Uniunii
Artiștilor Plastici din România;
Réka Csapó Dup, lect. univ. dr., sculptor – mentor artistic principal;
Oana Marinache, istoric de artă – mentor al componentei de cercetare și
documentare în cadrul proiectului.
Aceste intervenții vor sublinia dialogul interdisciplinar care definește spiritul proiectului, reînnodând legătura dintre patrimoniu, educație și creația artistică contemporană.
***
Proiectul „SIMU Revival” este gândit pe patru direcții majore – cercetare și documentare, educație, artă și creație contemporană – menite să restituie memoria primului muzeu privat de artă din România și să o reactiveze printr-un dialog viu între patrimoniu și prezent. Prin aceste componente interconectate, proiectul își propune nu doar să aducă în atenția publicului figura fondatorului Anastase Simu și importanța colecției sale, ci și să transforme moștenirea culturală într-un instrument de formare și inspirație pentru noile generații de artiști.
Componenta de cercetare și documentare reunește trei specialiste în domeniul istoriei artei și al patrimoniului muzeal. Oana Marinache, istoric de artă și cercetător, coordonează activitățile de documentare dedicate contextului istoric al Muzeului Simu. Angelica Iacob, istoric de artă și muzeograf în cadrul Muzeului Municipiului București, și Liliana Chiriac, istoric de artă și muzeograf la Muzeul Colecțiilor de Artă, contribuie la dezvoltarea dimensiunii muzeale a proiectului, facilitând accesul participanților la colecția Simu și la perspectiva curatorială asupra patrimoniului său.
Componenta educațională are ca obiectiv dezvoltarea spiritului critic și a sensibilității artistice a tinerilor participanți. Studenții Universității Naționale de Arte București și elevii Liceului de Arte „Nicolae Tonitza” sunt invitați să exploreze, printr-un proces pedagogic interdisciplinar, sensurile actuale ale patrimoniului și să experimenteze reinterpretarea vizuală a valorilor culturale.
Componenta artistică și creativă este coordonată de mentori din mediul universitar și preuniversitar, care oferă studenților și elevilor cadrul pentru a transforma cercetarea în expresie vizuală. Réka Deák-Dup, artist și profesor la Departamentul de Sculptură al Universității Naționale de Arte București, și Andrei Tudoran, artist și profesor la Departamentul de Pictură, ghidează procesul de mentorat al studenților UNArte. În paralel, artiștii Marius Frățilă (pictură) și Ioan Ladea (sculptură), profesori la Liceul de Arte „Nicolae Tonitza”, coordonează activitățile aplicate ale elevilor, contribuind la formarea unei generații capabile să integreze tradiția artistică în limbajul vizual contemporan.
Rezultatele acestui dialog creativ vor fi prezentate publicului în cadrul a două expoziții complementare: una dedicată studenților Universității Naționale de Arte București, găzduită de The Institute – Combinatul Fondului Plastic, și o alta destinată liceenilor, organizată în spațiile Liceului de Arte „Nicolae Tonitza”. Cele două expoziții propun o lectură dublă asupra patrimoniului Simu – una matură, analitică, și alta intuitivă, aflată la începutul formării artistice –, construind împreună o perspectivă unitară asupra continuității culturale.
Pentru ca abordarea subiectului Simu să fie cât mai complexă și să reunească diferite forme de expresie artistică, proiectul integrează și o componentă de video mapping, realizată de Robert Obert și Sergiu Luda. Această intervenție vizuală contemporană adaugă o dimensiune imersivă experienței publice, traducând patrimoniul și memoria într-un limbaj al luminii și mișcării. Pe parcursul derulării proiectului, vor fi oferite informații suplimentare despre următoarele evenimente, care vor continua să exploreze, din perspective variate, moștenirea artistică și spirituală a Muzeului Simu.
Prin aceste direcții complementare – de la cercetare și educație la creație și interpretare artistică – „SIMU Revival” devine mai mult decât un proiect cultural: o platformă interdisciplinară de formare, reflecție și reactivare a memoriei Muzeului Simu, un spațiu al continuității dintre istorie și prezent, dintre patrimoniu și arta contemporană.
Despre Muzeul Simu
Anul 2025 marchează nouă decenii de la dispariția colecționarului Anastase Simu (1854–1935), o figură emblematică a culturii române moderne. Format în spirit european și animat de o profundă vocație educativă, Anastase Simu, alături de soția sa Elena, a transformat pasiunea pentru artă într-un amplu proiect cultural menit să sprijine creația artistică și să formeze gustul publicului românesc.
Fondat în 1910, în inima Bucureștiului, într-o clădire proiectată de arhitectul Carol Cichi, colaborator al lui Paul Gottereau, Muzeul Simu a reprezentat o inițiativă fără precedent în cultura română modernă – primul muzeu privat de artă din România, deschis publicului și conceput ca o instituție de educație estetică.
Colecția Simu reunea artiști europeni de prestigiu, precum Antonio Canova, Claude Monet, Camille Pissarro, Pierre-Auguste Renoir, Alfred Sisley, Paul Signac și Antoine Bourdelle, alături de marii reprezentanți ai artei românești – Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Frederic Storck, Dimitrie Paciurea și Constantin Brâncuși –, confirmând încă din primele decenii ale secolului XX integrarea artei românești în circuitul artistic internațional.
După demolarea clădirii Muzeului Simu, în anul 1964, vasta colecție adunată de Anastase și Elena Simu s-a dispersat între mai multe instituții culturale și educaționale din București. Astfel, operele și documentele muzeului au fost preluate, în timp, de Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul Municipiului București, Muzeul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” și Muzeul Universității Naționale de Arte din București, fiecare contribuind la păstrarea și valorificarea fragmentelor de patrimoniu rămase din celebra colecție Simu.
Deși spațiul originar a fost pierdut, moștenirea lui Anastase Simu continuă să fie o mărturie a viziunii sale moderne și formative asupra artei, ilustrând o gândire culturală europeană care a pus bazele dialogului dintre patrimoniu, educație și creația contemporană – un dialog pe care proiectul „SIMU Revival” îl readuce astăzi în actualitate, ca o formă de reconectare a memoriei locale la circuitul internațional al artei.
*************
Proiectul „SIMU Revival” este un proiect al Uniunii Artiștilor Plastici din România, inițiat și coordonat de Raluca Băloiu, istoric de artă. Proiectul este finanțat de Primăria Sectorului 1 București, în urma selecției în cadrul apelului de proiecte organizat în vara acestui an pentru finanțări nerambursabile, conform Legii 350/2005.
Principalii parteneri ai proiectului sunt Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Colecțiilor de Artă, Muzeul Municipiului București, Librăriile Humanitas, Universitatea Națională de Arte București și Liceul de Arte „Nicolae Tonitza”.
Prin colaborarea acestor instituții reprezentative, proiectul creează o rețea de dialog între patrimoniul istoric, mediul educațional și arta contemporană, reafirmând rolul artei ca instrument de cunoaștere, memorie și formare culturală.






Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu