Arghir Culina, arhitectură la răscrucea vremurilor vol. II 1919-1927
În continuarea primului volum, apărut în decembrie 2024, cea
de-a doua parte a monografiei arhitectului aromân Arghir Culina (1883-1972)
acoperă activitatea sa profesională din perioada anilor 1919-1927, incluzând
aproximativ 60 de lucrări. Sursa informațiilor de la care am pornit se află cu
precădere în listele sale dactilografiate și puse la dispoziție de doamna
inginer Anca Irimescu, strănepoata sa. Am folosit de asemenea lista scrisă de
mână de Culina din dosarul depus în arhiva Uniunii Arhitecților din România
precum și informații inedite din aceeași arhivă lăsate de către cumnata sa,
arhitecta Ada Zăgănescu.
Din 1919 Culina va ocupa un post de arhitect în
cadrul Ministerului Industriei și
Comerțului, cunoscând și colaborând cu o seamă de ingineri din diverse ramuri
de activitate subordonate. Astfel vom regăsi în portofoliul său locuințe pentru
inginerii Lindenberg, Iliescu-Brînceni, Iscu, Ficșinescu, Pușcariu, Cioc,
Bodnărescu, Mateescu, Cristescu, Opran, Ulani, Ivan, Prager. În plus se va
asocia cu arhitectul aromân Gheorghe Simotta pentru parcelarea din strada
Ienăchiță Văcărescu și va relua parteneriatul de afaceri cu inginerul Tiberiu
Eremie, specialist în structuri de beton armat.
O categorie importantă de comanditari provine din
cadrul Armatei Române: generalul Mandrini, familia generalului Ghenea, colonei
și maiori Drăghicescu, Boteanu, Bolintineanu, Vernescu, Constantinescu. Culina
continuă să proiecteze locuințe pentru membrii familiilor aromâne de renume Christu,
Athanasiu, Lega.
Din punct
de vedere stilistic, această perioadă din activitatea sa este caracterizată de
definirea unei amprente personale.Anii ’20 îi oferă lui Culina șansa de a lucra pe
cont propriu o serie de case neoromânești pentru o protipendadă bucureșteană
care dorește să profite de Legea încurajării construcțiilor de clădiri (1921,
Gr.Trancu-Iași).
Astfel apar mai multe variațiuni ale unei tipologii
propuse de A.Culina pentru proprietarii Săbăreanu, Iorga, Christu, Lindenberg:
casa parter și doar parțial cu etaj, care ocupă un lot mic de teren. Varianta
mai elaborată, vila cu 2 niveluri și mansardă, o putem observa în exemplele de
pe bulevarde sau din parcelări și a fost concepută pentru proprietarii
Iliescu-Brînceni, Deleanu, Iscu, Drăghicescu, Eliad, Bodnărescu. Imobilele
Steriu, Grădișteanu, Petcu, Culina, Christu, Athanasiu, Zăgănescu, Steinberg,
Dănulescu, Gheorghiu, căminul studenților, Hotelul Victoria, cu o decorație bogată și multiple etaje și
zeci de apartamente sunt investiții profitabile prin vânzarea sau închirierea
spațiilor comerciale și locative.
Date tehnice:
Autor texte și cercetător arhive: dr. Oana Marinache, istoric de artă
Concept grafic și prelucrare fotografică: Cristian Oprea
Fotografi: Rodica Stan, Alina Havreliuc, Patricia Lupuțiu, Livia Petrescu, Oana Marinache
Corectură: Rodica Stan, Livia Petrescu
Editura: Istoria Artei 2025
Format landscape: 23,5 cm cu 16,5 cm
Coperte: paperback color
Interior: 208 pagini, color
Tipărit la Delta Line Print SRL
Adresăm mulțumiri tuturor membrilor Asociației care au contribuit la susținerea financiară a proiectului editorial.
