Conferința din 25 octombrie de la Palatul Mogoșoaia, din Sala Scoarțelor, prezentată de istoric de artă drd. Oana Marinache, evocă personalitatea și gustul prințesei Martha Bibescu (1886-1973) în materie de arhitectură și decorație interioară.
Prințesă, scriitoare și personalitate cosmopolită, ce frecventa lumea culturală, politică și mondenă europeană a primei jumătăți a secolului al XX-lea, Martha Bibescu a știut foarte bine să se pună în valoare, continuând să ne fascineze încă.
Copilăria Marthei Lahovary, fiica lui Ion Lahovary și a Emmei Mavrocordat, a fost petrecută între casele din București și Balotești. Familia Lahovary a locuit în Calea Victoriei 126 și în Calea Dorobanți nr. 39 (arh. Louis Blanc, 1889-1890), iar copii erau trimiși pe timpul verii și pe la moșiile rudelor.
După căsătoria cu prințul George-Valentin Bibescu, tânăra soție și mamă petrece cel mai mult timp la moșia de la Posada, în compania soacrei sale, văduva Valentine Bibescu. În București familia Bibescu a cumpărat în 1911 casa familiei Iarca, de la Șoseaua Kiseleff, pe care a deținut-o până în 1918.
În 1911 prințul George-Valentin cumpără de la verișoara sa, Marie Nicole Darvari, moșia Mogoșoaia, ce intrase în familia Bibescu prin foaia de zestre a doamnei Zoe Brâncoveanu Bibescu. Prințesa Martha Bibescu va depune toate eforturile pentru readucerea la viață a fostului domeniu brâncovenesc, apelând la arhitectul italian Domenico Rupolo și decoratorul Mariano Fortuny, al cărui atelier îl frecventa la Veneția. Nepotul lui George Valentin Bibescu, tânărul arhitect George Matei Cantacuzino va lucra și el pe șantier, ducând la bun sfârșit lucrările de refacere ale palatului și de construire ale casei de oaspeți. Martha își pune amprenta fundamental asupra palatului inaugurat în 1927, primind aici mari personalități europene și organizând petreceri fastuoase. Această ambianță vom încerca să o conturăm prin intermediul fotografiilor și planurilor de epocă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu