Statistici ateliere luna iulie

Joi, 2 iulie: Alina Havreliuc a făcut o introducere în legendele ciobanului Bucur, a Bureștioarei și a Dâmboviței celor 15 copii participanți

Joi, 9 iulie: Alina Havreliuc a continuat legendele Bucureștiului, personajul central fiind Vlad Țepeș, 14 copii s-au intrecut in realizarea ordinului dragonului si a castelului de la Bran

Joi, 16 iulie: Andrei Răzvan Voinea a aflat ce înseamnă „strada ideală” în viziunea celor 17 copii

Joi, 16 iulie si vineri, 17 iulie: Alina Havreliuc a reluat atelierele cu copiii instituţionalizaţi la Centrul Cireşarii, Casa din Tei şi Ciocârliei nr. 32, 35 participanți

Joi, 23 iulie: De la bordei la palat, o istorie a construcțiilor în București, cu Alina Havreliuc, 11 copii

Joi, 30 iulie: Mijloace de transport urban, cu Oana Marinache, 8 copii

Potrivit comunicatului de presă al Muzeului Municipiului București, în perioada 2 - 24 iulie au participat 200 de copii la toate atelierele din programul „Școala de Vară” de la Palatul Suțu.

Foto: Cristian Oeffner Oprea

„Arhiva de arhitectură” este un:

Proiect cultural finanțat de O.A.R. din „Timbrul arhitecturii”

Proiect editorial online co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Proiect cultural finanţat de A.R.C.U.B. și P.M.B. în cadrul Programului cultural „Ești București”




Parteneri ai proiectului: Arhivele Nationale ale Romaniei, Muzeul Municipiului București, Asociația Bucureștiul Meu Drag, Orasul lui Bucur, Bucurestii Vechi si Noi, Idei Urbane, Arhitext, Analiza istorico-arhitecturală, Buna dimineața, București!, Asociația Arche, Evo Conta, Logotype

Conferinta „Disciplina urbană în secolul XIX”, 30 iulie, ora 19, Palatul Sutu

Joi, 30 iulie, de la ora 19:00, are loc la Palatul Suțu o nouă conferință a lect. dr. arh. Adrian Crăciunescu

Bucureştii s-au dezvoltat mult şi haotic până la 1831. Dezvoltarea care a urmat introducerii primelor reglementări administrative adevărate este însă cea care a dat până la sfârşitul secolului al XIX-lea imaginea oraşului şi renumele de “mic Paris”. Nu este suficient de accentuată astăzi dificultatea extraordinară de a introduce ordinea şi predictibilitatea prin instituţii şi proceduri occidentale într-o zonă în care mentalitatea orientală încă mai este prezentă şi astăzi. Comisarul, sergentul, medicul şi arhitectul oraşului, judecătorul de pace, iată eroii neonoraţi pe deplin ai transformării Bucureştilor într-o capitală europeană.

Cadru didactic la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti, Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii & Conservarea Patrimoniului. Venind dinspre ramura „conservării patrimoniului” am fost condus în timp mai mult spre aspectele administrative ale protecţiei patrimoniului. Asta poate şi ca urmare a câtorva ani importanţi din carieră în care am fost funcţionar public, cu funcţii mai mari sau mai mici în Ministerul Culturii. Aşa se face că sunt membru în Comitetul Internaţional Ştiinţific al ICOMOS pentru probleme legale, administrative şi financiare (ICLAFI), că ţin cursurile de „Evidenţa patrimoniului” şi de „Legislaţia patrimoniului” la filiala noastră de la Sibiu sau că teza mea de doctorat s-a ocupat de istoricul practicilor administrative ale urbanizării capitalei între 1859 şi 1914. Ca specialist atestat de către Ministerul Culturii, cea mai mare parte dintre solicitările pe care le primesc sunt de a întocmi evaluări istorico-arhitecturale ale imobilelor clasate sau aflate în zone protejate.


„Arhiva de arhitectură” este un:

Proiect cultural finanțat de O.A.R. din „Timbrul arhitecturii”

Proiect editorial online co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Proiect cultural finanţat de A.R.C.U.B. și P.M.B. în cadrul Programului cultural „Ești București”


Parteneri ai proiectului: Arhivele Nationale ale Romaniei, Muzeul Municipiului București, Asociația Bucureștiul Meu Drag, Orasul lui Bucur, Bucurestii Vechi si Noi, Idei Urbane, Arhitext, Analiza istorico-arhitecturală, Buna dimineața, București!, Asociația Arche, Evo Conta, Logotype

Expoziția si conferinta „Contribuția germană la dezvoltarea economică a Bucureștiului”, Casa Fr. Schiller, 23 iulie, 18:30

Update: Expoziția a fost prelungită până în 28 august.

Casa de cultură „Friedrich Schiller” şi Asociaţia Istoria Artei oganizeaza conferinta-dezbatere si vernisează joi, 23 iulie, de la ora 18:30, în str. Batiștei nr. 15, expoziţia de documente digitizate din Arhivele Naționale ale României, intitulată „Contribuția germană la dezvoltarea economică a Bucureștiului”.

Micro-expoziția cuprinde documente digitizate (planuri, reclame, facturi, acte) vizând câteva aspecte ale dezvoltării economice a capitalei. Strada Smârdan de astăzi era cunoscută sub numele de Ulița Nemților, Ulița Nemțească și Strada Germană. Numele străzii Lipscani ne amintește, de asemenea, de comerțul intens din secolul al XIX-lea cu centrul comercial al Leipzig-ului. Activitatea economică și comercială este ilustrată de o diversitate de facturi ale unor comercianți de origine germană, prezenți la București, dar avem și dovezi ale schimbului intens cu firme importante din spațiul german.

Cei mai importanți berari ai capitalei au fost de origine germană, amintim aici de Wilhelm Hoeflich (Oppler) și Erhard Luther, iar unul dintre cele mai reprezentative monumente istorice rămâne și astăzi „Caru' cu bere” al fraților Mircia, sosiți din Transilvania. Sunt prezentate pentru prima dată publicului și documentele de împământenire ale sculptorilor de origine germană Storck, Emil Wilhem August von Becker, dar și ale inginerului prusac Carol Wayrach. În expoziție găsim și documente legate de Hermann Rieber, comerciantul de trăsuri, dar și ale lui Rudolf Gaiser, cel care a înființat în 1859 prima fabrică de produse metalice din București.

Acesta este al doilea eveniment public, care se desfășoară în paralel cu Școala de vară de la Palatul Suțu (2 iulie – 27 august), ateliere de istorie urbană pentru copii. Proiectul de digitizare desfășurat de echipa Asociației Istoria Artei a scos la lumină și presupune publicarea pe www.arhivadearhitectura.ro a nenumărate și variate documente legate de istoria arhitecturii, construcțiilor și activitatea economică a Bucureștiului secolului al XIX-lea.

Conferențiari: istoric de artă drd. Oana Marinache și Cristian Gache
La dezbatere au luat cuvântul: prof. dr. Octavian Buda, prof. dr. Nicolae Șerban Tanașoca și dr. Klaus Fabritius


Proiect cultural finanțat de O.A.R. din „Timbrul arhitecturii”

Proiect editorial online co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional

Proiect cultural finanţat de A.R.C.U.B. și P.M.B. în cadrul Programului cultural „Ești București”

Parteneri ai proiectului: Arhivele Nationale ale Romaniei, Muzeul Municipiului București, Asociația Bucureștiul Meu Drag, Orasul lui Bucur, Bucurestii Vechi si Noi, Idei Urbane, Arhitext, Analiza istorico-arhitecturală, Buna dimineața, București!, Asociația Arche, Evo Conta, Logotype

Design: Cristian Gache

Fotografii eveniment: https://www.facebook.com/media/set/?set=a.810411559072464.1073741868.365481503565474&type=3&pnref=story

https://www.facebook.com/events/734033220056109/

Primul atelier la Școala de vară

Legende și istorii:

Ciobanul Bucur și fondarea orașului, Dâmbovița și Bucureștioara

Desen: David

La primul atelier susținut de Alina Havreliuc la Palatul Suțu, joi, 2 iulie, au participat 15 copii, însoțiți de mămici și bunici.

Legendele înființării Bucureștiului spuse copiilor au fost completate cu informații și fotografii legate de Biserica Bucur și Mănăstirea Radu Vodă, dar și de gravurile vechi cu panoramele orașului. 

Copiii au avut la dispoziție fișe cu ciobanul Bucur, dar au creat și liber, după propriile abilități.

Foto: Oana Marinache, 2 iulie