Redirectionare impozit profit

Anul 2017 a fost cel mai intens în ceea ce privește activitatea Asociației Istoriei Artei, devenind realitate mai multe proiecte culturale și editoriale care au atras peste 10000 participanți.

Ne mândrim că am putut organiza zeci de ateliere de istorie urbană în școli și că am atras atât de mulți iubitori ai patrimoniului bucureștean la tururile ghidate de arhitectură.

Dacă doriți să sprijiniți activitatea Asociației și a Editurii Istoria Artei și în 2018, puteți alege să redirecționați 20% din impozitul pe profit al firmei dvs. sub forma unei sponsorizări. De asemenea, puteti povesti despre noi și altor antreprenori.

Vă mulțumim și vă stăm la dispoziție pentru orice fel de lămuriri,

Oana Marinache--

Asociația și Editura Istoria Artei
0732.209.495
http://asociatiaistoriaartei.blogspot.ro/
https://www.facebook.com/groups/1848542555412414/
www.eia.ro

Gaetan A. Burelly, arhitect-restaurator, 12 decembrie, ora 18:00

Asociația-Editura Istoria Artei are plăcerea să vă invite marți, 12 decembrie, începând cu ora 18:00, la Librăria „Mihai Eminescu” pentru a vă prezenta cel de-al șaselea „Arhitect de neuitat”, Gaetan A. Burelly (?-1896). Acesta este una dintre cele mai misterioase personalități ale arhitecturii românești ale secolului al XIX-lea, numele său fiind legat, de cele mai multe ori, doar de construcția casei din strada Arthur Verona nr. 19, sediul actual al Ordinului Arhitecților din România.

Născut la București, cândva în intervalul 1813-1820, într-o familie ruso-italiană venită din Constantinopole, are șansa să își petreacă tinerețea la Paris. După studii de scurtă durată (clasa a II-a de arhitectură, 1848-1850), în clasa profesorului L. Vaudoyer, arhitectul se angajează în aprilie 1854 în serviciul statului român, fiind arhitectul Bucureștiul în perioada 1855-1859. În 1859 este angajat, pentru o scurtă perioadă, în serviciul Așezămintelor Brâncovenești, dar din 1860 este arhitect în cadrul Ministerului Cultelor și Intrucțiunii Publice. Perioada 1860-1874 este foarte activă în ceea ce privește implicarea statului în salvarea unor vechi clădiri bisericești și mănăstirești, activitatea lui Burelly fiind consemnată de documentele de arhivă la: Mănăstirile Antim, Sărindar, Cotroceni, Stavropoleos, Plumbuita, Radu Vodă, Văcărești, Mihai Vodă, bisericile Sf. Ecaterina, Sf. Apostoli, Tismana, Hurezi, Sămurcășești și multe altele pe care le vom aminti în prezentarea noastră.

Este membru în diferite comisii de verificare ale Palatului Academiei, repară case achiziționate de minister pentru serviciile proprii sau închiriate pentru școli, asigură transformarea spațiilor de la Mihai Vodă pentru depozitarea Arhivelor Statului.

De la 20 ianuarie 1865 este angajat la recomandarea lui Theodor Aman ca profesor de arhitectură la noua Școala de belle-arte, dar din lipsă de studenți activitatea sa didactică nu s-a concretizat. În 1867 primește medalia la secțiunea de arhitectură a Expozițiunii artiștilor în viață. Redactează și publică mai multe planuri-tip pentru biserici de pe moșiile statului și pentru școlile sătești și comunale.

Face parte din prima echipă de restaurare a Bisericii Mănăstirii Curtea de Argeș, elaborând planuri în 1863-1864, dar din lipsă de timp, fiind singurul arhitect mănăstiresc, nu poate să se ocupe de lucrări; din 1870 va supraveghea activitatea arhitectului Filip Muntureanu, angajat special numai pentru acel șantier. În perioada 1872-1874 participă la transformarea și repararea Teatrului Național. După 20 de ani de activitatea, se va retrage de la Ministerul Cultelor și Intrucțiunii Publice, reluând colaborarea cu prinții Bibescu și Epitropia Averii Doamnei Zoe Brâncoveanu.

Activitatea sa în serviciul statului nu i-a permis realizarea de lucrări rezidențiale particulare. Cercetarea de arhivă a mai scos la lumină, pe lângă istoria casei din str. Arthur Verona nr. 19 colț cu str. Pitar Moș (achiziționată în 1890 de arh. Ion Mincu), informații despre alte două proprietăți locuite de Burelly, pe str. Pitar Moș la nr. 15 și nr. 4-6.

Căsătorit din 1 ianuarie 1850 cu Agatha Floru, au avut 2 băieți (morți timpuriu) și trei fiice, printre care, Alexandrina, viitoarea soție a lui I.L.Caragiale. Gaetan A. Burelly a încetat din viață la 26 octombrie 1896, la București.

Design: Cristian Gache

Cercetarea a fost realizată de istoric de artă dr. Oana Marinache la Arhivele Naționale ale României, vizând cu precădere fondurile Primăriei Municipiului Bucureşti, Ministerului Cultelor şi Instrucţiunii Publice, Ministerului Lucrărilor Publice și Ministerului Agriculturii şi Domeniilor. Echipa proiectului a fost formată din dr. arh. Ruxandra Nemțeanu, istoric genealogist Mihai Alin Pavel, fotograf și graphic designer Cristian Gache și editor Ruxandra Ștețca (SC INOMOT CREATIV SRL).

Proiect editorial finanțat de Ordinul Arhitecților din România din „Timbrul Arhitecturii" 2017.

Pentru mai multe detalii despre proiectele Asociației-Editurii Istoria Artei:


http://asociatiaistoriaartei.blogspot.ro/
www.eia.ro
www.arhivadearhitectura.ro
https://www.facebook.com/events/346567479150229/

Foto: Cristian Gache si Alina Havreliuc

Arhitectura neoromânească, promotoarea Marii Uniri, 28 noiembrie, ora 18:30

Comunicat de presă

Marți, 28 noiembrie, de la ora 18:30, Casa de cultură „Friedrich Schiller” organizează în parteneriat cu Asociația Istoria Artei conferința „Arhitectura neoromânească, promotoarea Marii Uniri”, susținută de dr. arh. Ruxandra Nemțeanu, conferențiar universitar, expert în domeniul monumentelor istorice și autor al volumului „Vilă în stil neoromânesc” (2014).

Cu această ocazie vor fi prezentate de către istoric de artă dr. Oana Marinache, coordonatorul proiectului și rezultatele cercetării de teren și de arhive desfășurate în perioada octombrie - noiembrie în cadrul proiectului cultural „Arhitectura neoromânească, promotoarea Marii Uniri”, câștigător al unei finanțări nerambursabile în cadrul programului ACCES Centenar.

Proiectul și-a propus să scoată la lumină și să prezinte în mediul virtual principalele construcții realizate de arhitecții Paul Smarandescu, Petre Antonescu, Gheorghe Simotta, Victor Ștephănescu, Statie Ciortan și Dimitrie Ionescu-Berechet. Alegerea acestor nume a fost determinată de impactul pe care l-au avut în arhitectura naţională printr-o carieră lungă şi fructuoasă, prin promovarea unor programe de arhitectură noi (primării, prefecturi, şcoli şi licee, administraţii financiare, spitale, monumente comemorative) în plus faţă de exemplele rezidenţiale din marile centre urbane ale României Mari.

Activitățile desfășurate în această toamnă sunt: ateliere de istoria arhitecturii pentru elevi, cercetarea de teren, editarea și tipărirea unui catalog, distribuirea gratuită a catalogului în instituțiilor culturale din țară, realizarea blog-ului http://arhitecturaneoromaneasca.blogspot.ro/, organizarea unei conferințe publice de prezentare a rezultatelor proiectului. Toate acestea continuă seria evenimentelor de promovare a marilor personalități ale arhitecturii noastre, de valorificare a patrimoniului construit și de atenționare asupra stadiului precar în care se găsesc astăzi multe dintre clădirile realizate în ultimii 100 de ani.

Design: Cristian Gache

Echipa proiectului: Oana Marinache, Ruxandra Nemțeanu, Alina Havreliuc, Cristian Gache (LOGO TYPE SRL), Ruxandra Ștețca (INOMOT CREATIV SRL), Lucia Morandini (KHS IT SRL)

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Ordinul Arhitecților din România, Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Centrul Cultural Palatele Brâncoveneşti de la Porțile Bucureștiului, Asociatia DAR Development, Liceul „Eugen Lovinescu”, Școala gimnazială „Maria Rosetti” și Școala generală nr. 128 din București, Școala gimnazială „Henri Berthelot” din Ploiești, Liceul „Ion Ghica” din Răcari

Proiect cultural finanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale în cadrul programului ACCES Centenar 2017

Proiect cultural co-finanțat de Asociația Arefu

Foto: Cristian Gache

Rezultatele proiectului „Arhiva de arhitectură: case și prăvălii”

Proiectul cultural și editorial online inițiat de Asociația Istoria Artei în urmă cu trei ani s-a încheiat cu etapa 2017 intitulată „Arhiva de arhitectură: case și prăvălii” și care a acoperit, cu precădere, evoluția construcțiilor bucureștene din perioada 1860-1900.

Activitățile de digitizare au valorificat un patrimoniu documentar și vizual de excepție din Arhivele Naționale ale României, direcția județeană a Municipiului București și sediul central, site-ul http://arhivadearhitectura.ro/ îmbogățindu-se cu peste 200 de articole noi, în rubricile „Documente”, „Schițe”, „Planuri” dar și cu o subsecțiune nouă „Stare civilă”. În perioada de desfășurare a proiectului, în iulie-noiembrie, au fost înregistrați 6595 vizitatori unici (12.11.2017).

Cu ocazia Zilelor Bucureștiului și Europene ale Patrimoniului au fost organizate în perioada 15 – 17 septembrie trei tururi ghidate gratuite, susținute de istoric de artă dr. Oana Marinache, coordonatorul proiectului, la care au participant 110 persoane. Evenimentele au continuat atât cu prezentări dedicate publicului larg, la Casa de cultură „Friedrich Schiller” cât și cu o serie de comunicări științifice, la Palatul Suțu, Elite Art Gallery, Caru' cu bere și UNARTE. Invitații proiectului au fost istoric genealogist Mihai Alin Pavel, conferențiar dr. arh. Ruxandra Nemțeanu și lector dr. arh. Adrian Crăciunescu, aceștia contribuind la valorificarea unor informații inedite descoperite în arhivele orașului.

Cei prezenți au fost preponderent arhitecți, ingineri, istorici, ghizi turistici, sociologi, economiști, membri ai presei și public larg, pasionat de istoria orașului și arhitecturii, observându-se între 60 și 100 participanți la fiecare eveniment public. Activitățile proiectului  „Arhiva de arhitectură: case și prăvălii” s-au bucurat de o bună mediatizare atât în presa online, cât și la Radio România Internațional și Radio România Cultural.

În paralel au fost organizate de istoric Alina Havreliuc si istoric de arta Oana Marinache 25 ateliere de istorie urbană și istoria arhitecturii în  școlile bucureștene, prezentându-se elevilor și cadrelor didactice evoluția caselor și a modului de desfășurare a activității comerciale în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Au fost editate și distribuite gratuit atât un material informativ pentru elevi, de 8 pagini, format A5, tipărit color, 2000 exemplare cât și un set de 10 cărți poștale (tiraj 1000 exemplare) cu proiectele fațadelor unor construcții bucureștene, pentru a fi identificate în oraș de către participanții adulți.

„Arhiva de arhitectură: case și prăvălii” contribuie astfel la o mai bună cunoaștere a patrimoniului construit  din secolul al XIX-lea, aducând în atenția publicului documentele primare care pot constitui piese valoroase pentru viitoarele studii istorice, monografii ale unor străzi sau personalități, tururi ghidate sau reportaje de documentare pe teren.

Finanțatori:

„Acest proiect cultural este finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB.”

Proiect editorial online co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

Parteneri:

Arhivele Naționale ale României, Ordinul Arhitecților din România, Muzeul Municipiului București, Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Asociația Bucureștiul Meu Drag, Asociația ARCHÉ, Elite Art Gallery

Pentru mai multe detalii despre proiectele Asociației Istoria Artei:

http://asociatiaistoriaartei.blogspot.ro/

www.arhivadearhitectura.ro

Prezentare „Arhiva de arhitectura: case si pravalii”, ITA, 10.11

Va invităm la sesiunea de comunicări a Departamentului de Istoria și Teoria Artei, la UNARTE, str. gen. Ctin. Budisteanu nr. 19, etajul 3, care va avea loc pe datele de 9 și 10 noiembrie, ocazie cu care vom prezenta si cateva dintre rezultatele proiectului editorial si cultural „Arhiva de arhitectura: case si pravalii”.

„Arhiva de arhitectură: case și prăvălii” își propune să ne poarte într-o călătorie în timp, printr-o prezentare vizuală a evoluției construcțiilor rezidențiale și comerciale. Bucureștii celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea sunt un amestec de vechi (tributar influenței orientale) și nou (datorat influenței occidentale), de construcții temporare sau clădiri trainice, dar modul de locuire și de desfășurare a activității comerciale se schimbă radical. După 1850 în București se stabilesc din ce în ce mai mulți arhitecți, constructori-antreprenori, meșteri și negustori străini. În anii ’70 şi ’80 vor ajunge în capitală mulţi furnizori străini de materii prime, piese de mobilier sau utilităţi atât de necesare modernizării locuinţelor sau spaţiului public. Pe măsură ce protipendada călătoreşte sau are acces la surse de inspiraţie din Occident, construirea și decorarea caselor devine din ce în ce mai elaborată, în pas cu stilurile marilor capitale europene. De la comerțul ambulant insalubru și zgomotos se ajunge rapid la construcția de hale comerciale pe schelet metalic și la magazine universale unde se puteau comanda și cumpăra ultimele produse apărute în străinătate. Prezentarea evidențiază concluziile proiectului de digitizare www.arhivadearhitectura.ro din etapa 2017.

„Acest proiect cultural este finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB.”

Proiect editorial online co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

Parteneri:

Arhivele Naționale ale României, Ordinul Arhitecților din România, Muzeul Municipiului București, Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Asociația Bucureștiul Meu Drag, Asociația ARCHÉ, Elite Art Gallery

Forumul Diversitatii Culturale

În perioada 3 – 5 noiembrie a.c., ARCUB Gabroveni a găzduit cea de a doua ediţie a Forumului Diversităţii Culturale. Evenimentul a fost iniţiat în 2016 de Asociaţia Mişcarea pentru Acţiune şi Iniţiativă Europeană, iar în acest an, evenimentul a beneficiat de sprijinul Departamentului pentru Relaţii Interetnice.

Pe parcursul celor trei zile, Forumul Diversităţii Culturale şi-a propus să analizeze interculturalitatea şi diversitatea culturală din perspectiva culturii şi artei, a gastronomiei, a educaţiei, religiei. Evenimentul a cuprins conferinţe, dezbateri, ateliere de lucru, momente artistice, precum: concert, vernisaj de fotografie, proiecţie de film. Participanţii au fost invitaţi să descopere cum dialogul şi colaborarea dintre culturi transformă societatea în care trăim şi contribuie la îmbogăţirea patrimoniului cultural naţional.

Forumul Diversităţii Culturale a avut o abordare integrantă, plecând de la trei teme principale: aportul minorităţilor istorice la dezvoltarea societăţii româneşti, peisajul
socio – cultural al noilor minorităţi care au venit în România după anul 1990, precum şi analiza modului în care bunele practici dezvoltate prin convieţuirea interetnică de pe teritoriul românesc pot fi utilizate pentru o integrare eficientă a migranţilor şi refugiaţilor.

Tematica evenimentului a avut o abordare multidisciplinară, adaptată pentru fiecare categorie de public prin: conferințe, dezbateri, ateliere de lucru, întâlniri și discuții, tururi ale orașului și momente artistice.

Conferințe și dezbateri

Conferințele și dezbaterile au adus laolaltă specialiști din diferite sectoare: Bianca-Maria Bălșan, manager cultural și președintele Asociației MAIE, Maia Morgenstern, actriță (Teatrul de Stat Evreiesc), Mihaela Drăgan, actriță și fondator al companiei de teatru Giuvlipen, Christiane Cosmatu, Subsecretar de Stat (DRI), Virgil ștefan Nițulescu, Director de Cabinet (Ministerul Culturii), Bogdan Preda, Consilier Integrare (CNRR), Eliza Drob, co-fondator al Asociației ActivRandom, psihologul Monica Doroftei.

În a doua zi de Forum au participat: Cosmin Năsui, curator (Post Modernism Museum), Oana Marinache, președinte (Asociația Istoria Artei), Ștefania Dinu, director adjunct (Muzeul Național Cotroceni), Aurelia Tudor, cercetător științific (Muzeul Național al Satului Dimitrie Gusti) și Cătălin Manea, șef secție Istorie și Documentare (Muzeul Național Cotroceni).

Cele trei subiecte de discuție propuse în sesiunile plenare: Identitate și diversitate într-o societate interculturală, Cât de pregătiți suntem ca societate pentru integrarea migranților și refugiaților? și Contribuția diferitelor culturi la patrimoniul cultural românesc, au generat între participanți discuții ample care stau ca mărturie pentru interesul crescut și nevoia de a readuce pe agenda publică aceste teme esențiale pentru societatea contemporană.

Sâmbătă, 4 noiembrie, de la ora 10, Oana Marinache a prezentat rezultatele proiectului „Arhiva de arhitectura”, evidentiind rolul jucat de arhitectonii și antreprenorii de origine prusacă și austriacă în secolul al XIX-lea precum și diversitatea etnică din Bucureștiul de odinioară, în mod deosebit din prisma arhitecților, constructorilor și meșteșugarilor stabiliți aici.

Detalii despre Forumul Diversității Culturale aici: http://maieuropean.ro/forumul-diversitatii-culturale/

și

https://www.facebook.com/MAIEuropean/


Bianca Maria Bălșan — președinte, Asociație MAIE

Ediția a II-a a Forumului Diversității Culturale este inițiată de Asociația Mișcarea pentru Acțiune și Inițiativă Europeană (MAIE), co-finanțată de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Organizatorii mulțumesc pentru sprijin: Departamentului de Relații Interetnice, Consiliului Național Român pentru Refugiați, Federației Comunităților Evreiești din România, Muzeului Național Cotroceni și Primăriei Municipiului București prin ARCUB.

Parteneri media: Agerpres, Modernism, Cărturești, Caleaeuropeană.ro, Ceașca de Cultură, Citatepedia, Gratuitor.ro, IQool, știri.ong. Mulțumiri prietenilor: Dilema Veche, România Pozitivă, Zeppelin.

Bucureștiul arhitectului Ștefan Ciocârlan, 9 noiembrie, ora 18:00

Joi, 9 noiembrie, de la ora 18:00, vă invităm la o nouă conferința din seria „Povești din București”, organizată de Arhivele Naționale ale României la Caru cu Bere. Evenimentul închide proiectul editorial online și cultural „Arhiva de arhitectură: case și prăvălii” cu o prezentare a activității arhitectului Ștefan Ciocârlan, susținută de dr. arh. Ruxandra Nemțeanu, cercetător, conferențiar universitar și expert al Ministerului Culturii.

Ștefan Ciocârlan s-a născut în București în anul 1856, iar anul acesta comemorăm 80 de ani de la moartea sa. Familia lui este originară din Târgoviște: a fost nepotul lui Costache Ciocârlan, fost prefect al județului Ilfov, la momentul detronării lui Al. I. Cuza, în 1866 și fost prefect al politiei Capitalei timp de 10 ani sub Domnitorul Carol I; de asemenea era nepotul colonelului Scaralat Ciocârlan, unul din primii colonei de artilerie activ în armata rusă în Războiul din Crimeea (1854-1856).

În 1875 Ștefan își dă Bacalaureatul la Liceul „Matei Basarab” din București. Doi ani urmează științele naturale la Universitatea din Bucuresti, iar între anii 1880-1887 pleacă să studieze la Școala de Arte Frumoase din Paris, specializarea în arte decorative.

Ștefan Ciocârlan a fost membru fondator al Societății Arhitecților (26 februarie 1891) și unul dintre fondatorii revistei „Analele Arhitecturii", al revistei Ileana" și al Școlii de Constructori. A construit în București o serie de vile și clădiri publice, printre care vechiul sediul al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”.

În toamna anului 1896 cu ocazia vizitei la București a Împăratului Franz Iosef al Austro-Ungariei Ciocârlan a decorat Gara de Nord.

Ștefan Ciocârlan a fost Șef Serviciu Alinierilor în Primăria Capitalei pe timpul primariatului lui C. F. Robescu, cu intermitențe până în anul 1925, cand iese la pensie la vârsta de 70 ani. Continuă să lucreze pe cont propriu, fiind foarte activ în perioada interbelică. (Extras din revista Arhitectura, număr jubiliar, 1941)

Pentru mai multe detalii despre proiectele Asociației Istoria Artei:

http://asociatiaistoriaartei.blogspot.ro/

www.arhivadearhitectura.ro

Despre conferențiar:

Finanțatori:

„Acest proiect cultural este finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB.”

Proiect editorial online co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

Parteneri:

Arhivele Naționale ale României, Ordinul Arhitecților din România, Muzeul Municipiului București, Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Asociația Bucureștiul Meu Drag, Asociația ARCHÉ, Elite Art Gallery