Tur ghidat gratuit și conferinta, Mogosoaia, 27 mai

Sambata, 27 mai, va propunem un tur ghidat gratuit pe domeniul familiei Brancoveanu-Bibescu de la Mogosoaia. 

Intalnirea cu istoric de arta Oana Marinache are loc la ora 13:30 la statia de metrou 1 Mai/statie autobuze 508 de unde se pleaca spre Mogosoaia. Biletul costa 2 lei/calatorie si autobuzele circula la fiecare 20 minute, statia de coborare este „Palat Brancovenesc”.

Pentru cei care sosesc cu autoturismul personal, punct de intalnire: Biserica Sf. Gheorghe la 14:00-14:10.

Turul dureaza aproximativ o ora si este gratuit.

El precede conferinta publica pe tema "Personalități mai puțin cunoscute din familia Bibescu - Basarab Brâncoveanu" de la ora 16:00, din Sala Scoartelor de la etaj. Vom acorda prioritate participantilor la intregul eveniment.

Pentru confirmari: tururighidate@gmail.com

Grup recomandat: 35-40.

Comunicat de presă

Centrul cultural „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului˝ şi Primăria Municipiului Bucureşti vă invită sâmbătă, 27 mai, începând cu ora 16:00, la conferinţa „Personalităţi mai puţin cunoscute din familia Bibescu – Basarab Brâncoveanu”, susţinută de istoric de artă dr. Oana Marinache. Evenimentul va avea loc în Sala Scoarţelor de la etajul palatului.

Trei personaje ale familiei Bibescu – Basarab Brâncoveanu sunt în centrul atenţiei: prințul Grigore (1827-1886), moștenitorul familiei Brâncoveanu, fiul cel mare al domnitorului Gheorghe Bibescu; fiul său, prinţul Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967), moştenitorul a trei averi colosale şi prinţesa Marie Nicole Bibescu (1862-1955), salvatoarea domeniului de la Mogoşoaia la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Grigore primeşte prenumele de la bunicul şi naşul său, ultimul descendent masculin direct al domnitorului-martir Constantin Brâncoveanu, marele ban Grigore Brâncoveanu (1776-1832). A urmat studiile militare, intrând în 1847 la Școala militară de la Saint Cyr, apoi în 1849 la Școala de Stat Major. Cariera sa militară franceză a fost modestă; ca urmare a recunoașterii diplomei nobiliare de către împăratul Austriei, prințul Grigore este numit în serviciul generalului Coronini, în momentul ocupației austriece a Țării Românești (1854). Urmează o carieră politică, îl regăsim în 1859 în Adunarea Ad-hoc, dar deziluzionat de situația politică nefavorabilă revenirii pe tron a familiei sale, părăsește țara. Epitrop al Aşezămintelor Brâncoveneşti înfiinţează internate şi externate în marile oraşe, precum şi un sistem de burse pentru tinerii români.

Cu prilejul unei vizite la Amphion, prințul Grigore o cunoaște pe viitoarea sa soție, Ralu Musurus, fiica Ambasadorului Imperiului Otoman la Londra, Constantin Musurus Pașa și a moldovencei Ana Vogoride. Căsătoria a avut loc în 1874. Fiul său, Constantin s-a născut în 1875, urmat de Anna (viitoarea contesă de Noailles) în 1876 și Ecaterina-Elena (contesă de Caraman-Chimay) în 1878.

În testamentul său din februarie 1886, Grigore îşi îndemna fiul să se apropie de ţara natală: „Recomand iubitului meu fiu Mihai Constantin să învetze a-și cunoaște Țara, a o iubi și a o sluji cu inimă și devotament˝. Prințul Mihai Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967) este moștenitorul cel mai important, pe de o parte al averii Brâncovenilor, prin bunica sa, Doamna Zoe Brâncoveanu și tatăl său, Grigore Basarab Brâncoveanu, apoi al averii vărului său, Alexandru Filipescu, care nu a avut urmași direcți. A urmat studii de filosofie și litere, dar stagiul militar și l-a făcut în țară, apoi s-a întors în Franța să își continuie studiile universitare.

Iată cum explica situația istoricul Nicolae Iorga: „Sacrificase tot ceea ce-i putea da ca plăceri, sacrificase Franța, în a cărei limba, în a cărei cultură fusese crescut, și venise în Romania pentru a se face român, începând prin a intra într-un regiment. Român însă nu în sensul egoist și oportunist al cuvântului ci român în acel sens mai curat și mai înalt în care înțelegeam și eu rostul neamului nostru.”

Prințul Constantin Brâncoveanu - rămas văduv după Eugenie Antoniadis în 1917 - se recăsătorește la Paris, în 1919, cu nepoata sa, Nicole (Colette) Cesianu (1891-1968). Cuplul va avea mai mulţi copii: Marin Dumitru Petre Constantin (1920-1983), Ioan Marin Radu Mihai (1921-1943), Nicolae Gheorghe (1922-1944) și Clara Maria Elisabeta (1932-2009).

Căsătoria prințului Nicolae Bibescu (1832-1890), cel de-al doilea fiu al domnitorului Bibescu, a avut loc în decembrie 1860, mireasa sa fiind fiica mareșalului Franței, Hélène Louise Ney d’ Elchingen (1840-1893). Prima lor fiică, din cele şase care li se vor naşte în perioada următoare, a fost Marie Nicole, un personaj fascinant. Şi-a venerat tatăl şi după moartea timpurie a acestuia a depus eforturi uriaşe pentru a îi acoperi datoriile şi recupera proprietăţile ipotecate. Prin înţelegere cu Ralu Musurus Brâncoveanu a reuşit să salveze domeniul palatului de la Mogoşoaia, împreună cu ultimele 63 de pogoane de teren din fosta moşie brâncovenească.