Lansarea albumului de planuri „Arhiva de arhitectură 1830-1860”, Palatul Suțu, 3 aprilie, ora 18:30

Vineri, 3 aprilie, ora 18:30, la Palatul Suțu, are loc lansarea albumului „Arhiva de arhitectură 1830-1860, o colecție unică de planuri și schițe”, apărut la Editura Istoria Artei, lucrare coordonată de Oana Marinache și Cristian Gache.
Invitați: dr. Adrian Majuru, Directorul Muzeului Municipiului București și dr. Alina Pavelescu, Director Adjunct al Arhivelor Naționale ale României

Design: Cristian Gache

Proiectul cultural „Arhiva de arhitectură 1830-1860” a fost inițiat de Asociația Istoria Artei în 2013, dar marea majoritate a activităților s-au desfășurat în 2014, fiind posibile prin câștigarea unor finanțări nerambursabile, prin concursurile organizate de Ordinul Arhitecților din România și Administrația Fondului Cultural Național. Proiectul vizează selectarea și digitizarea unor importante documente legate de începuturile arhitecturii și ingineriei bucureștene (documente, planuri, schițe) și conturarea carierei unor personalități străine care și-au desfășurat activitatea în Țara Românească, în perioada 1830-1860. 

Inițiativa Asociației Istoria Artei a apărut, în primul rând, pe fondul cercetării lucrării de doctorat, ca răspuns la nevoia de recuperare a primei perioade a secolului al XIX-lea, aproape necunoscută publicului larg și chiar și cercetătorilor. Motivele sunt multiple, în principal, accesulul limitat la documentele istorice, indisponibilitatea unor fonduri (spre exemplu, Obștescul Control al Ţării Românești), scoaterea documentelor vizuale din dosare și risipirea lor în alte fonduri sau chiar instituții depozitare, presupunerea că planurile s-au pierdut definitiv, utilizarea scrierii chirilice de mână, documentaţia în limba franceză sau germană gotică. 

Bogăția de documente și mărturii vizuale prezente în fonduri mai puțin cercetate ale Arhivelor Naționale ale României, depozitarii acestor fonduri de arhitectură, este surprinzătoare. Identificarea, descifrarea, selectarea, prelucrarea și publicarea lor servește cunoașterii istoriei orașului București și a administrației Valahiei, dar mai ales redescoperirii patrimoniului arhitectural și a unor personalități fascinante care au contribuit la dezvoltarea societății românești.

Prezentarea planurilor și schițelor a fost grupată în marile categorii ale proiectelor publice, incluzând și câteva exemple de construcții private și moșii extraurbane. Unele proiecte au rămas doar în faza de concept sau au suferit modificări radicale, fiind imposibil de verificat astăzi.

După o minunțioasă fotografiere și recompunere, documentele vizuale se prezintă publicului în forma lor autentică, șifonate, găurite, rupte, lipite, mucegăite, restaurate, reușind să redea senzația de fragilitate, dar, paradoxal, și să impresioneze prin durabilitatea hârtiei sau pânzei. Ele rămân martorii unei epoci pline de culoare, ce așteaptă să fie redescoperită și reinterpretată. 

Date tehnice: 208 pagini, color, format 15 cm x 21 cm, prefață, index și surse

Expoziție și conferință „Arhiva de arhitectură”, Casa Schiller, 2 aprilie, ora 18:30

Casa de cultură „Friedrich Schiller” şi Asociaţia Istoria Artei organizează joi, 2 aprilie, de la ora 18:30, conferinţa şi expoziţia „Arhiva de Arhitectură 1830-1860: restituiri din patrimoniul Arhivelor Naţionale ale României”

Design: Cristian Gache

În cadrul evenimentelor dedicate istoriei arhitecturii bucureştene, Casa de Cultură „Friedrich Schiller”, din str. Batiştei nr.15, vă invită joi, 2 aprilie, la o conferinţă-dezbatere şi la vernisajul expoziţiei „Arhiva de Arhitectură 1830-1860: restituiri din patrimoniul Arhivelor Naţionale ale României”, ce cuprinde o selecţie de 30 de planşe de planuri, fotografiate şi prezentate publicului de graficianul Cristian Gache. 

Asociaţia Istoria Artei a fost înfiinţată în anul 2011 în scopul organizării unor programe de educaţie non-formală în domeniul culturii (istorie, istoria artei, pictură şi meşteşuguri, protejarea patrimoniului). În 2013 a iniţiat proiectul „Arhiva de Arhitectură 1830-1860”, concretizat în 2014 în site-ul www.arhivadearhitectura.ro, care conturează şi ilustrează marile proiecte edilitare din perioada analizată, prezintă organizarea şi activitatea în cadrul departamentelor statului, dar şi momente importante din cariera a peste 30 de arhitecţi şi ingineri străini.

Cu acest prilej va avea loc şi prezentarea albumului „Arhiva de arhitectură 1830-1860, o colecţie unică de planuri şi schiţe”, ediţie coordonată de Oana Marinache şi Cristian Gache, publicat la Editura Istoria Artei. Proiectul editorial vizează planurile şi schiţele arhitecţilor şi inginerilor străini, prusaci, austrieci, saşi şi, într-o mai mică măsură, francezi, care au lucrat şi s-au stabilit în Ţara Românească în prima jumătate a secolului al XIX-lea, având un impact fundamental asupra europenizării capitalei. Lansarea oficială va avea loc vineri, 3 aprilie, la Muzeul Municipiului București, Palatul Suțu, de la ora 18:30.

Despre digitizarea documentelor de arhivă, contextul istoric al perioadei analizate şi etapele proiectului din 2013-2015 vor prezenta joi, 2 aprilie, la Casa de cultură Friedrich Schiller: istoric de artă drd. Oana Marinache, fotograf şi grafician Cristian Gache, istoric de artă şi arh. Monica Lotreanu şi lector univ. dr. arh. Adrian Crăciunescu. 

Ilustraţia muzicală: Cristian Balaş (vioară) 

Coordonatorul proiectului de la Casa Schiller: Aurora FABRITIUS 

Expoziţia este gratuită şi poate fi vizitată în perioada 2 – 20 aprilie, între orele 10:00 – 15:00.

Design: Cristian Gache

Partenerii proiectului „Arhiva de arhitectură 1830-1860”: Arhivele Naţionale ale României, Ordinul Arhitecţilor din România, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Muzeul Municipiului Bucureşti, Asociaţia Bucureştiul Meu Drag, Casa de cultură Friedrich Schiller, Institutul Central de Cercetare Ştiinţifică, Oraşul lui Bucur, Bucureştii Vechi şi Noi, Logotype, Idei Urbane, Analiza istorico-arhitecturală, Asociaţia Arché, EvoConta

Lucrări publice în timpul lui Gheorghe Bibescu Vodă, 28 martie, ora 16:00, Palatul Mogoșoaia

Sâmbătă, 28 martie, de la ora 16:00, în Sala Scoarțelor de la Palatul Mogoșoaia, are loc conferința cu tema „Lucrări publice în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu”, prezentată de istoric de artă doctorand Oana Marinache.

Design: Cristian Gache

Gheorghe Bibescu (1843-1848), cel de-al doilea domnitor regulamentar, rămâne în istoria Țării Românești ca o figură complexă, destul de controversată și nu ușor de descifrat astăzi din mărturiile de epocă.

Prezentarea încearcă să evidențieze realizările sale în domeniul lucrărilor publice. Dintre lucrările majore din epoca aceasta amintim pe cele ale șoselei spre Brașov și spre Sibiu și a alteia spre Turnu Severin; lucrări în portul Brăilei; podul Slatinei; în București: magaziile orașului, Cazarma Sf. Gheorghe, asanarea bălții Cișmigiului și lucrările de amenajare a grădinii publice, concursul proiectelor și demararea lucrărilor la Teatrul cel Mare, lucrările la Șoseaua spre Herăstrău, precum și la Grădina Kiseleff și continuarea amenajării Dealului Mitropoliei.

Una dintre cele mai mari realizări este cea a sistemului de pompare și al fântânilor, precum și construirea Casei Apelor. Deși începută în 1842, Casa Sfatului realizată după planurile arhitectului Xavier Villacrose, a fost inaugurată în 1843 în Piața Ghica, fiind singura clădire a Primăriei Bucureștiului.

Cercetarea în arhive a scos la lumină și alte proiecte, rămase nerealizate, spre exemplu unul dintre ele fiind al statuii generalului Kiseleff. Domnitorul a demarat programe de „restaurare” și (re)construcție la Mănăstirile oltene, la Cozia și Curtea de Argeș.

Marea majoritate a lucrărilor publice începute în timpul domniei lui Bibescu vor fi continuate și finalizate în timpul domniei lui Barbu D. Știrbey (1849-1853, 1854-1856). În timpul domniei fratelui său Bibescu, Știrbey a jucat un rol foarte important în punerea în aplicare a marilor proiecte publice. Din 1843 el a fost numit șeful Vorniciei din Năuntru și a contribuit la crearea departamentelor necesare serviciului tehnico-edilitar precum și la angajarea unor specialiști străini, în domeniile absolut vitale proiectelor publice. Tot lui îi datorăm inițiativa planului cadastral al orașului București realizat în 1846 (varianta de 100 planșe) de echipa coordonată de maiorul Rudolf von Borroczyn.

Despre conferențiar:

Oana Marinache este istoric de artă licenţiat al Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti şi doctorand în cadrul aceleiaşi universităţi și într-un program P.O.S.D.R.U. R.E.A.D. al Academiei Române. Lucrarea monografică de debut, „Cristofi Cerchez, un vechiu arhitect din Bucuresti”, Editura ACS, a fost lansată în 2012. În 2013 a publicat lucrarea de licență, „Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară” (Editura ACS). În 2014 a tradus și editat Nadeja Știrbey, Jurnal de prințesă 1916-1919 și a scris „Louis Pierre Blanc, o planșetă elvețiană în serviciul României” (Editura Istoria Artei), precum și „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (Editura ACS). În 2-3 aprilie 2015 va prezenta albumul „Arhiva de arhitectură 1830-1860: o colecție unică de planuri și schițe”, al cărei co-editor este, alături de Cristian Gache, lucrare care cuprinde și o parte din proiectele publice din domnia lui Bibescu Vodă (Editura Istoria Artei).

Albumul „Arhiva de arhitectură 1830-1860”

Asociația și Editura Istoria Artei a inițiat în 2013 proiectul „Arhiva de Arhitectură 1830-1860”, concretizat în 2014 în site-ul www.arhivadearhitectura.ro, care vizează selectarea și digitizarea prin fotografiere a unor importante documente legate de începuturile arhitecturii și ingineriei bucureștene (documente, planuri, schițe) și conturarea carierei a peste 30 de personalități străine, care și-au desfășurat activitatea în perioada 1830-1860.

Design: Cristian Gache

Numele cele mai importante, identificate în fondurile arhivistice (Planuri, Vornicia, Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice, Primăria Municipiului București – Fond General, Ministerul Lucrărilor Publice, R.E.A.Z.) sunt de rezonanță germană: baronii prusaci Rudolph von Borroczyn și Alexander von Montbach, arhitecții Josef Hartl, Julius și Gustav Freywald, Heinrich Fensser, Josef Weltz, Conrad Schwenk, Johann Weitt, grădinarul Ulrich Hoffman, elvețieni precum Johann Schlatter, austrieci Carl Friedrich Wilhelm Meyer, Anton Hefft, Karl Benesch, Luigi Lipizer, Petre Tabai, sași George de Gaudi, Moritz von Ott. Acestora li se alătură și câțiva arhitecți și ingineri francezi: Michel de Sanejouand, Xavier Villacrose, Jean Marsillon.

În vederea realizării albumului color „Arhiva de Arhitectură 1830-1860: o colecție unică de planuri și schițe” apelăm la sprijinul a 100 de prieteni ai proiectului, pentru a reuși să strângem o parte din suma necesară intrării la tipar. Suma disponibilă până în prezent este de 3500 Ron, fiind aproape jumătate din cea totală necesară tiparului. Cei care doresc să primească un exemplar cu autograf, pot dona suma de 35 Ron (+comision bancar) în contul Asociației și Editurii Istoria Artei RO27INGB0000999902777826 deschis la ING Bank Iancului până la 10 martie 2015.

Albumul color grupează cele mai importante documente vizuale găsite de noi pe parcursul cercetării, fiind împărțite în următoarele categorii de proiecte de arhitectură și urbanism: curți domnești și administrative, instituții publice, lucrări hidrotehnice și de canalizare, lucrări de pavaj, deschidere de străzi și șosele, grădini publice, cimitire, biserici, spitale, hanuri și prăvălii, moșii, case, elemente de decorație interioară.

Echipa proiectului: istoric de artă drd. Oana Marinache, fotograf și grafician Cristian Gache
Date tehnice album: format landscape, 21 cm x 15 cm, color, 200 pag., 300/500 exemplare
Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Ordinul Arhitecților din România, Administrația Fondului Cultural Național, Muzeul Municipiului București, Asociația Bucureștiul Meu Drag, Casa de cultură Friedrich Schiller, Institutul Central de Cercetare Științifică, Orașul lui Bucur, Bucureștii Vechi și Noi, Logotype, Idei Urbane, Analiza istorico-arhitecturală, Asociația Arché, EvoConta
Evenimente de prezentare: Casa de cultură Friedrich Schiller: 2 aprilie 2015 și Muzeul Municipiului București: 3 aprilie 2015