Lansare, Memoriile Elisei Brătianu, 28 octombrie, ora 18:30

Asociația și Editura Istoria Artei au plăcerea să anunțe proiectul editorial „Memoriile prințesei Elisa Știrbey Brătianu”, cel de-al doilea volum din colecția „Carte de nu-mă-uita”. El marchează 145 de ani de la nașterea prințesei Elisa Știrbey (1870-1957), figură importantă a culturii românești, fondatoarea „Așezământului Ion I. C. Brătianu” din Piața Amzei, monument aflat astăzi într-o stare avansată de degradare și uitare.

Design: Cristian Gache

Născută într-una dintre cele mai importante familii, nepoată a domnitorului Barbu D. Știrbey (1799-1869) și fiica omului politic Alexandru B. Știrbey (1837-1895), Elisa a devenit, pe rând, soția lui Alexandru Marghiloman (1854-1925) și a lui Ion I. C. Brătianu (1864-1927). S-a implicat în activități mondene,patronând societăți filantropice și culturale, contribuind activ la dezvoltarea grădinilor publice din București și a încurajat păstrarea meșteșugurilor populare.

Elisa nu s-a mulțumit a fi doar soția unor importanți oameni politici, ci a știut să îi sprijine, plină de
inteligență și gust, jucând un rol creator în viața privată și publică. A cunoscut nenumărate personalități românești și străine, pe care ni le evocă în amintirile ei, punctând momente istorice cheie sau evenimente la care a fost martoră. Ea ne evocă o lume de mult dispărută, guvernată de cu totul alte valori și principii morale decât cele de astăzi.

Odată cu prezentarea memoriilor Elisei - acesta fiind al patrulea volum dedicat familiei Știrbey, după
„Reședințele Știrbey din București și Buftea” (Editura ACS, 2013), Jurnalul prințesei Nadeja Știrbey (Editura Istoria Artei, 2014) și „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (Editura ACS, 2014) - dorim să readucem în atenția publicului un model feminin, creatoarea uneia dintre cele mai importante instituții culturale bucureștene din secolul al XX-lea: Așezămintele Ion I. C. Brătianu. Acestea au fost create prin devotamentul Elisei, care a dorit astfel să cinstească memoria soțului ei și să permită accesul publicului la bogata și valoroasa lui bibliotecă, de care s-a îngrijit și pe care a îmbogățit-o în perioada 1929-1948.

Mutarea Colecțiilor speciale ale Bibliotecii Naționale ale României în noul sediu de pe bulevardul Unirii în perioada 2011-2012 a marcat sfârșitul așezământului de cultură inițiat și patronat cu atâtea eforturi de Elisa Brătianu. Starea în care au fost lăsate clădirile este foarte gravă și lipsa unei inițiative de conservare-restaurare pune în pericol existența clădirilor proiectate de arhitectul Petre Antonescu și contravine dorinței Elisei Brătianu. Demersul nostru vizează și prezentarea unor planuri de arhitectură, rodul unei cercetări în mai multe fonduri publice, care ar putea fi utile demarării procedurilor urgente în vederea salvării clădirilor.

Partenerii proiectului și depozitarii unor importante fonduri documentare și fotografice: Arhivele Naționale ale României și Biblioteca Națională a României

Proiectul editorial beneficiază de sprijinul financiar al domnului Ion Varlam, nepotul Ioanei Știrbey Rosetti, sora mai mică a Elisei Știrbey Brătianu.

Ediție îngrijită și ilustrată de Oana Marinache și Cristian Gache.

Date tehnice: 150 mm x 210 mm, format landscape, 160 pagini, color, pret de lansare: 35 lei

Evenimentul are loc miercuri, 28 octombrie, de la ora 18:30, in Casa Rosetti, str. Mihail Moxa nr. 3-5 (actualul sediul al C.E.S.I.-U.A.U.I.M.)

https://www.facebook.com/events/966691976701272/