Bucureștiul arhitectului Ștefan Ciocârlan, 9 noiembrie, ora 18:00

Joi, 9 noiembrie, de la ora 18:00, vă invităm la o nouă conferința din seria „Povești din București”, organizată de Arhivele Naționale ale României la Caru cu Bere. Evenimentul închide proiectul editorial online și cultural „Arhiva de arhitectură: case și prăvălii” cu o prezentare a activității arhitectului Ștefan Ciocârlan, susținută de dr. arh. Ruxandra Nemțeanu, cercetător, conferențiar universitar și expert al Ministerului Culturii.

Ștefan Ciocârlan s-a născut în București în anul 1856, iar anul acesta comemorăm 80 de ani de la moartea sa. Familia lui este originară din Târgoviște: a fost nepotul lui Costache Ciocârlan, fost prefect al județului Ilfov, la momentul detronării lui Al. I. Cuza, în 1866 și fost prefect al politiei Capitalei timp de 10 ani sub Domnitorul Carol I; de asemenea era nepotul colonelului Scaralat Ciocârlan, unul din primii colonei de artilerie activ în armata rusă în Războiul din Crimeea (1854-1856).

În 1875 Ștefan își dă Bacalaureatul la Liceul „Matei Basarab” din București. Doi ani urmează științele naturale la Universitatea din Bucuresti, iar între anii 1880-1887 pleacă să studieze la Școala de Arte Frumoase din Paris, specializarea în arte decorative.

Ștefan Ciocârlan a fost membru fondator al Societății Arhitecților (26 februarie 1891) și unul dintre fondatorii revistei „Analele Arhitecturii", al revistei Ileana" și al Școlii de Constructori. A construit în București o serie de vile și clădiri publice, printre care vechiul sediul al ziarelor „Adevărul” și „Dimineața”.

În toamna anului 1896 cu ocazia vizitei la București a Împăratului Franz Iosef al Austro-Ungariei Ciocârlan a decorat Gara de Nord.

Ștefan Ciocârlan a fost Șef Serviciu Alinierilor în Primăria Capitalei pe timpul primariatului lui C. F. Robescu, cu intermitențe până în anul 1925, cand iese la pensie la vârsta de 70 ani. Continuă să lucreze pe cont propriu, fiind foarte activ în perioada interbelică. (Extras din revista Arhitectura, număr jubiliar, 1941)

Pentru mai multe detalii despre proiectele Asociației Istoria Artei:

http://asociatiaistoriaartei.blogspot.ro/

www.arhivadearhitectura.ro

Despre conferențiar:

Finanțatori:

„Acest proiect cultural este finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB.”

Proiect editorial online co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

Parteneri:

Arhivele Naționale ale României, Ordinul Arhitecților din România, Muzeul Municipiului București, Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Asociația Bucureștiul Meu Drag, Asociația ARCHÉ, Elite Art Gallery

Arhiva de arhitectură: De la boltă, prin galantar, la vitrină, 2 noiembrie, ora 18:30

Vă invităm la conferința „Arhiva de arhitectură: De la boltă, prin galantar, la vitrină”, joi, 2 noiembrie, ora 18:30, la Elite Art Gallery, Piața Națiunile Unite, nr. 3-5, Bl. B2, parter (dreapta bloc Gioconda)

Prezintă: dr. arh. Adrian Crăciunescu, lector la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism Ion Mincu din Bucureşti, Departamentul de Istoria şi Teoria Arhitecturii & Conservarea Patrimoniului, specialist atestat de către Ministerul Culturii

istoric de artă dr. Oana Marinache, coordonator proiect, Asociația Istoria Artei

Prezentarea îşi propune o scurtă privire a evoluţiei manierei de a face comerţ în Bucureşti sub aspectul relaţiei dintre comerciant şi spaţiul public. Istoricii consacraţi ai capitalei constată că nu avem prea multe informaţii despre construcţiile în care se petrecea actul comercial din vremuri medievale şi până târziu, atunci când apune perioada de glorie a hanurilor, cumva precursoarele mall-urilor de azi.

Perioada de după ragulamentele organice începe să producă informaţii mai clare, acestea fiind cuprinse în texte de regulament municipal, în gravuri dar şi în primele fotografii ale oraşului. Prin urmare, epoca poate fi deja ilustrată şi comentată astfel că putem înţelege mai departe saltul estetic şi tehnic care caracterizează imaginea comerţului bucureştean din ultima parte a secolului al XIX-lea. În această epocă este importantă abandonarea treptată a structurii portante din cărămidă pe măsură ce metalul a permis vitrine mai spectaculoase prin folosirea coloanelor decorative din fontă, a grinzilor metalice, multe adaptate din şinele de cale ferată ale reţelei în plină expansiune.

Nu în ultimul rând, rulourile metalice au fost o emblemă a spaţiului public comercial până târziu, chiar în anii de după 1990, când au început să dispară înr-un ritm care a făcut ca astăzi să le privim ca pe nişte rarităţi preţioase. Ce s-a întâmplat cu toate aceste faţade în ultimii 20 de ani? Imagini fotografice au păstrat măcar în memorie ceea ce caracteriza cândva centrul istoric al capitalei. Despre viitorul lor putem doar să speculăm.

Pentru mai multe detalii despre proiectele Asociației Istoria Artei:

http://asociatiaistoriaartei.blogspot.ro/

www.arhivadearhitectura.ro

Finanțatori:

„Acest proiect cultural este finanțat în cadrul Programului cultural București Oraș participativ de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB.”

Proiect editorial online co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național

„Proiectul nu reprezintă în mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul în care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.”

Parteneri:

Arhivele Naționale ale României, Ordinul Arhitecților din România, Muzeul Municipiului București, Casa de cultură „Friedrich Schiller”, Asociația Bucureștiul Meu Drag, Asociația ARCHÉ, Elite Art Gallery

https://www.facebook.com/events/1526030927472543

195 de ani de la nașterea arhitectului Carol Benisch, 31 octombrie, ora 19:00

Cu ocazia împlinirii a 195 de ani de la nașterea arhitectului Carol Benisch (1822-1896), avem plăcerea să vă invităm marți, 31 octombrie, la ora 19:00, la prezentarea pliantului susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache, organizată la Centrul Ceh, sub patronajul Ambasadei Republicii Cehe din București. Cu acest prilej se va lansa și distribui gratuit și pliantul bilingv dedicat principalelor obiective realizate de arhitectul Benisch.

Design: Cristian Gache

Unul dintre cei mai longevivi arhitecți activi în țara noastră în secolul al XIX-lea, Carol Benisch, s-a născut în Imperiul Austriac, într-o zonă ce se află astăzi în Republica Cehă. Activ ca arhitect mănăstiresc, Benisch a reparat edificii religioase, dar a contribuit şi la ridicarea Bisericii şi Azilului Domniţa Bălaşa, Spitalului Brâncovenesc, Azilului Doamna Elena, Catedralei catolice Sf. Iosif, Palatului Academiei din Bucureşti, Catedralei Sf. Petru și Pavel din Constanța.

Evenimentul are loc în limba română, în sala de conferințe de la parterul Centrului Ceh din strada Ion Ghica nr. 11.

Eveniment finanțat de Ambasada Republicii Cehe în București și organizat în parteneriat cu Centrul Ceh și Asociația Istoria Artei.

https://www.facebook.com/events/150144665723134