Locuri ale memoriei Marelui Război, 29.11 - 14.12

Asociația Istoria Artei desfășoară în perioada 29 noiembrie - 14 decembrie 2018 proiectul cultural „Locuri ale memoriei Marelui Război” dedicat Centenarului Primului Război și Marii Uniri.

„Locuri ale memoriei” este un concept apărut în ultimele decenii și care poate fi folosit, prin excelență, în raport cu evenimentele, personalitățile, monumentele și locurile legate de Primul Război Mondial și formarea României Mari.

Ne propunem să cercetăm locuri din București, Ploiești și Galați în care memoria colectivă s-a cristalizat deja în jurul unor valori simbolice (de ex. Arcul de Triumf) sau care pot fi cunoscute publicului în viitor, în contextul descoperirii unor informații inedite, ca rezultat al cercetării de arhivă.

Pornind de la informații istorice putem asocia unor străzi, bulevarde, piețe, monumente, parcelări, reședințe o încărcătură intelectual-emoțională care să ne permită o mai bună înțelegere a ideii de națiune, stil arhitectural sau artistic național, patrimoniu național și să ne ajute să ne raportăm la trecutul nostru.


Tururi ghidate gratuite

Vineri, 30 noiembrie, ora 11:00
Plimbare pe Soseaua Kiseleff, cu istoric de artă dr. Oana Marinache
Punct de intalnire: Piateta Regelui Mihai

Vineri, 30 noiembrie, ora 14:00
Parcelarea Mornand, cu arhitect Raluca Zaharia
Punct de intalnire: Gura de metrou Aviatorilor, de langa cladirea de birouri Charles de Gaulle Plaza

Duminica, 2 decembrie, ora 14:00
Parcelarea Dumbrava Rosie si Gradina Ioanid, cu Oana Marinache
Punct de intalnire: statuia Cervantes din Piata Spaniei

Sâmbătă, 8 decembrie, ora 11:00
Parcelarea Filipescu și Gherghel-Tabacovici, cu Oana Marinache
Punct de întalnire: Institutul Parhon din Soseaua Aviatorilor nr. 34-36 pe vizavi de statuia Aviatorilor

Conferințe:

Luni, 10 decembrie, ora 18:30
Arhitecți în Primul Război Mondial, cu Oana Marinache
Casa Mincu, sediul O.A.R., str. Pictor Arthur Verona nr. 19

Marți, 11 decembrie, ora 18:30
Personalități ale Primului Război Mondial și locuințele lor bucureștene, cu Oana Marinache
Conferință la Elite Art Gallery
Piața Națiunile Unite 3-5, B2, parter corp dreapta bloc Gioconda

Joi, 13 decembrie, ora 18:00
Acum 100 de ani la Gurile Dunării...oameni, locuri, opere de artă, cu istoric de artă dr. Daniela Langusi
Conferință la Biblioteca Franceză „Eugène Ionesco"
Str. Basarabiei nr. 14, Galați


Ateliere de istorie, artă și arhitectură în București și Ploiești, cu istoric Alina Havreliuc

Școala gimnazială „Maria Rosetti”
Liceul Tehnologic „Sfântul Antim Ivireanu”
Școala Gimnazială „Henri Mathias Berthelot”
Liceul teoretic „Al. Vlahuță”
Liceul Teoretic „Eugen Lovinescu”

În cadrul proiectului vor fi realizate si publicații informative distribuite gratuit locuitorilor din parcelări și participanților la evenimente

Concept grafic: Cristian Gache

Consultanta cadastrala: arhitect Ioana Simion, urbanist Andrei Popescu

Participarea la toate evenimentele este liberă, iar materialele tipărite vor fi distribuite gratuit.

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Ordinul Arhitectilor din România, Uniunea Arhitectilor din România, Centrul de cultura Palatele Brancovenesti de la Mogosoaia, Elite Art Gallery, Biblioteca Franceză „Eugène Ionesco” Galați

Proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale

Galerie foto evenimente:

Lansare CD-Rom: Parcul Filipescu - 100 ani de arhitectura romaneasca, 5 decembrie, ora 18:30

Design: Cristian Gache

Miercuri, 5 decembrie, de la ora 18:30, Asociația și Editura Istoria Artei are plăcerea să vă invite la evenimentul de lansare al CDROM-ului:

Oana Marinache, Parcul Filipescu - 100 de ani de arhitectură românească, Ed. Istoria Artei, București, 2018

Evenimentul este găzduit de Librăria „Mihai Eminescu” din blvd. Regina Elisabeta nr. 16, în sala de la subsol.


Publicația digitată reunește informațiile rezultate din cercetarea de arhivă și de teren referitoare la parcelarea de vile inițiată de Alexandru I. Filipescu în 1910 și realizată în 1912-1913 și care reprezintă cea mai importantă iniţiativă privată antebelică care contribuie la extinderea orasului Bucuresti înspre nord. (Zona protejată construită nr. 48)

Completând cu unele informaţii din memorialistica publicată recent sau cu documente din arhive de familie, ne-au condus la reconstituirea, în măsura dovezilor identificate până acum, a istoriei parcelării, a loturilor individuale sau comasate, a proprietarilor sau chiriaşilor, a creatorilor proiectelor de arhitectură şi antreprizelor de construcţie.

Prin faţa noastră au trecut nume importante ale vieţii politice, militare, culturale, diplomatice, industriale şi financiare ante- și interbelice.

Parcelarea prezintă exemple arhitecturale variate, care acoperă paleta stilistică a eclectismului francez, neoclasicismului, neoromânescului, modernismului (cubist sau cu elemente Art Deco), eclectismului maur și reprezintă și astăzi una dintre cele mai frumoase zone ale Bucureștiului.

Coordonare cercetare și autor text: istoric de artă dr. Oana Marinache

Editor: istoric de artă dr. Mădălina Mirea

Coperta și concept grafic: Cristian Gache

Echipa: istoric Alina Havreliuc, arh. Ioana Simion, urbanist Andrei Popescu, inginer Ion Marinache, arhivist Narcis Ispas, fotograf și graphic designer Cristian Gache

Fotografii: Cristian Gache, Alina Havreliuc, Ion Marinache, Oana Marinache, Rodica Stan

Date tehnice: 1056 pagini
Imagini de arhivă, de epocă și actuale: 1102
Format A5, landscape, color
Cercetarea a fost realizată la Arhivele Naționale ale României, Arhiva Primăriei Municipiului București, în arhive private și în biblioteci publice.

Proiectul editorial digital al Asociației Istoria Artei este co-finanțat de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul Arhitecturii 2018

Foto eveniment: Cristian Cache

Vizită ghidată a vilei din Aleea Alexandru nr. 5, 4 noiembrie

Duminică, 4 noiembrie, de la ora 16:00, Asociația Istoria Artei, a organizat o vizită ghidată a vilei din Aleea Alexandru nr. 5, Parcul Filipescu.

Evenimentul a fost posibil prin amabilitatea proprietarului și a doamnei Rodica Chiricheș de la Artmark Historical Estate, cărora le aducem mulțumirile noastre.

Lotul nr. 28 a fost achiziţionat de arhitectul Nicolae Ghika Budeşti în 15 mai 1912, însă acesta nu a construit aici nimic, terenul fiind comasat cu cel de la nr. 27.

Primul proprietar de la nr. 27 a fost M. Brătilă, care a şi construit casa, probabil fiind o proprietate dotală, căci cererea de autorizaţie de construcţie se face în martie 1914 pe numele soţiei sale, Ana, de la Şcoala Comercială din Blvd. Domniţei (azi Hristo Botev). Proiectul de arhitectură i-a aparţinut lui Henry Süskynd, din str. Tunsului nr. 8. Casa proiectată trebuia să aibă o suprafaţă de 266,50 m.p., cu subsol, parter şi etaj, cu o anexă doar parter, la un cost de 80.000 lei. La un control al autorităţilor întreprins în 1916 se constata că nu se realizase nicio casă pe lotul Brătilă. Nu ştim cu exactitate dacă cea realizată în 1919-1920 a mai urmat planurile iniţiale.

În data de 19.06.1920 se încheie următorul act de vânzare-cumpărare:

„Eu M. Brătilă, profesor, domiciliat în Bucureşti, Parcul Filipescu, Aleea Alexandru nr.5 , vând dlui Ioan V. Stârcea, mare proprietar, ministru de stat, cu dom Buc, str. Alex Lahovary nr.16, casa mea situată în Buc, Aleea Alexandru nr.5 şi construită pe un teren cumpărat de mine, 22 mai 1912, care constituie lotul nr. 27 din planul de parcelare Rosselberghe… Casa construită pe acest teren este de zid şi beton armat, are subsol şi un etaj, având parchete, tapete, zugrăveli şi instalaţie complectă pentru calorifer, baie, apă, gaz, lumină electric, sonerie şi acoperiş de metal, teren îngrădit cu un zid de beton armat… preţ 1.200.000 lei… voi elibera imobilul la 26.10.1920.”

Cumpărătorul era dr. Ioan Baron Stârcea, mare maestru de ceremonii al curţii regale, născut 21.02.1867, Stârcea, jud. Rădăuţi şi decedat 12.05.1944 la Sibiu; tatăl său a fost Victor Baron Stârcea, iar mama Pulcheria născută Petrino de Armis. A fost căsătorit cu Bertha, născută contesa de Vismes de Ponthieu. Din succesiunea deschisă de fiică Ilinca I. Florescu, domiciliată în Şoseaua Kiseleff nr. 51, aflăm că mai existau alţi doi moştenitori, Ioan Mocsony Stârcea şi Victor Stârcea şi averea disputată se constituia din: Moşia Văleni-Roman; Moşia Valea Seacă- Bucovina; Via Odobeşti-Putna; Case Bucureşti, Şoseaua Kiseleff nr. 51 şi teren viran, str. Pictor Mirea nr.3; Teren Poiana Ţapului; Vilă Mamaia. (Istoric realizat cu ajutorul domnului Narcis Ispas)

În 1921 baronul Stârcea aduce un arhitect din Cernăuţi, A. Pekoll, pentru construirea unei dependinţe pe fostul lot nr. 28, clădire de 121,2 m.p., cu etaj, retrasă de la aliniere. Aici erau crescuţi o vacă şi un porc, găini, era prevăzut şi un garaj, dar şi o spălătorie şi o cancelarie. În 1922-1923 este posibil ca proprietar să fi fost I. Iosipovici, care solicita să se înscrie pe numele său garajul şi grajdul în curs de construcţie. Adaugă în colţul drept al casei şi o bucătărie de 20 m.p. după planurile arhitectului Ferdinand Fischer. Proprietatea avea atunci adresa în Aleea Alexandru nr. 3.

Nu ştim care este situaţia casei în anii următori, însă este posibil ca între 1938-1940 să mai fi avut loc intervenţii după planurile arhitectului Aurel I. David, considerat autorul construcţiei prezente şi astăzi. (Sursa:https://issuu.com/dictionaruar/docs/01dictionar_arhitecti_dh şi Artmark Historical Estate http://artmarkhistoricalestate.ro/imobile/casa-negustorului-nicolae-hlebnikian.html)

În 1941 noii proprietari, Rozalia Movsessian şi Nicolae Hlebnikian, din str. Mântuleasa nr. 42, transformă radical imobilul din Aleea Alexandru nr. 5, după proiectul arhitectului C. Rădulescu. Este demolată dependinţa de la nr. 3, iar casa primeşte adaosuri în partea stângă şi i se extinde zona faţadei principale. Cu acest prilej i se imprimă aspectul stilului eclectic maur, cu diferite volume ieşite în rezalit, cu contraforţi, arcade, stâlpi torsadaţi, mici terase sau balcoane.

Nicolae Hlebnikian a fost proprietarul fabricii de textile omonime şi co-proprietar al Postăvăriei Române. În 1950 au fost naţionalizate 8 apartamente pe numele lui Nicolae Hlebnikian. (Sursa: Decret nr. 92/1950, poziţia nr. 3467)

Din 1954 până în 2005 aici a fost Corpul diplomatic al Marii Britanii, proprietatea fiind recuperată apoi de moştenitori, restaurată şi în curs de vânzare. Suprafaţa terenului este de 1.405 m.p. iar cea a casei, desfăşurată, este de 2.800 m.p. în prezent casa dispunând şi de lift; are 31 camere şi 15 băi. Între timp s-au mai pierdut sau au fost transformate unele elemente, prezente în planurile din 1941. (Sursa: http://artmarkhistoricalestate.ro/imobile/casa-negustorului-nicolae-hlebnikian.html)

Proprietatea a fost revendicată potrivit Legii nr. 10/2001 de către urmaşii Hlebnikian: 1.405 m.p., clădire subsol, parter, 2 etaje, 8 apartamente, dependinţe, garaj.

Monument istoric, înscris la 233 cu indicativul B-II-m-B-17959 Casă municipiul BUCUREŞTI Aleea Alexandru 5 sector 1 prima jum. sec. XX.

(Extras Oana Marinache, Parcul Filipescu - 100 de ani de arhitectură românească, Ed. Istoria Artei, 2018)

Foto: Alina Havreliuc

Foto: Delia Marc

Safta Brâncoveanu - Chipul unei nobile prințese, 17 noiembrie, Mogoșoaia

Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” vă invită sâmbătă, 17 noiembrie 2018, de la ora 17:00, în Sala Scoarțelor a Palatului Mogoșoaia la conferința prilejuită de împlinirea a 180 de ani de la inaugurarea Primului Spital Brâncovenesc::

Safta Brâncoveanu - Chipul unei nobile prințese

Prezintă:
Maica Cleopatra Ștefanache (Mănăstirea Godoncourt, Franța)
Oana Marinache (Asociația Istoria Artei)

Design: Cristian Gache

Despre conferențiare:

Maica Cleopatra Ștefanache, de metanie și încă închinoviată la Mănăstirea Văratec (2010), este de profesie doctor medic veterinar. A fost transferată de la Mănăstirea Văratec, cu binecuvântarea IPS Mitopolitului Teofan și a IPS Mitopolitului Iosif, a maicii starețe și a părintelui duhovnic, Arhimandritul Nichifor, în Franța la Mănăstirea ortodoxă a Naşterii Maicii Domnului de la Godoncourt.

Chemarea spre viața călugărească a venit pe când avea aproximativ 13-14 ani și tatăl, care se ocupa atent de formarea ei, i-a recomandat diferite cărți de citit. Printre aceste cărți, au fost și volumele „Trecute vieți de doamne și domnițe” de Constantin Gane. Cu mintea de copil a înțeles că dacă numeroase doamne, cu o poziție socială aleasă și care aveau tot ce le putea oferi lumea oferi, au ales drumul călugăriei, acesta trebuie să fie cel mai demn și cel mai frumos drum de urmat. Gândul acesta a fost pretudindeni în toate etapele vieții sale.

„În 2010, când am ajuns la Văratec, m-a intrigat o statuie a unei prințese, care se afla în mijlocul unui loc plin cu vegetație, un pic haotic crescută, ascunsă privirilor. Era statuia domniței Safta Brâncoveanu, una din eroinele din „Trecute vieți de doamne și domnițe”. Am început să cercetez de atunci viața nobilei prințese, devenită schimonahie la mănăstirea Văratec. Aș zice că m-am atașat de sfinția sa impresionata fiind de dragostea ei plină de jertfă, de bărbăția ei de a rândui Așezămintele Brâncovenesti și în special Spitalul Brâncovenesc la București.

Maica Safta Brâncoveanu rămâne un chip de trăire a vieții în toată plinătatea ca fiică de boier moldovean, ea fiind născută în familia Balș, apoi ca soție a ultimului dintre Brâncoveni, mamă adoptivă a Zoei Mavrocordat, soacră a domnitorului Gheorghe Bibescu și, în final, cunoscută drept „Brâncoveanca cea bogată și milostivă”, cum spunea Ion Creanga. A trăit ultimii ani ai vieții sfinției sale, între 1840 si 1857, ca schimonahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu în Mănăstirea Văratec.” (Maica Cleopatra Ștefanache)

Participarea Maicii Cleopatra la conferința de la Palatul Mogoșoaia are loc cu binecuvântarea IPS Iosif, Mitropolit Ortodox Român al Europei Occidentale și Meridionale.

Oana Marinache este istoric de artă, cercetător și autor a peste 20 de studii monografice. A absolvit Academia de Studii Economice (2003), deținând un master în Relații Internaționale; ulterior a urmat cursurile Facultății de Istoria şi Teoria Artei - Universitatea Națională de Arte București (2008-2011), obţinând în cadrul aceleiaşi instituţii diploma de doctor cu teza „Arhitectura și decorația interioară a reședințelor familiilor Bibescu - Basarab Brâncoveanu”. 

În toamna anului 2015 a coordonat proiectul cultural „Așezămintele Brâncovenești: 1835 – 2015” co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și realizat în parteneriat cu Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, Arhivele Naționale ale României, Ordinul Arhitecților din România, Muzeul Municipiului București și Casa de cultură „Friedrich Schiller”. 

Membră a Uniunii Artiștilor Plastici, secția critică. A primit premiul „G. Oprescu” al Academiei Române pentru lucrarea „Știrbey: reședințe, moșii, ctitorii” (2014). Membru fondator și președinte al Asociației Istoria Artei. 

Intrarea la evenimentul din 17 noiembrie este liberă.

Transport public: de la gura de metrou 1 Mai (Piața Chibrit) circulă la fiecare 15-20 minute linia 508 către Mogoșoaia (stația Palat brâncovenesc), preț călătorie 2 lei

Transport privat: taxă de parcare 2 lei/zi/autovehicul

Palatul este deschis în fiecare zi, de marți până duminică, între 10:00 – 18:00

https://palatebrancovenesti.ro/

Centrul Cultural „Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului” Mogoșoaia este o instituție subordonată Primăriei Municipiului București.