miercuri, 20 decembrie 2023
Oferte de Sărbători 2023
sâmbătă, 16 decembrie 2023
Vizită Muzeul TNB
Vineri, 15 decembrie, am beneficiat de un tur ghidat al Expoziției de bunuri restaurate din Muzeul Teatrului Național. Îi mulțumim doamnei muzeograf Mihaela Verman pentru tot ce ne-a împărtășit.
duminică, 10 decembrie 2023
Atelierele iernii
În perioada următoare, vom începe realizarea de aranjamente și coronițe de Sărbători. Puteți comanda sau chiar participa la un atelier, prin programare la: asociatiaistoriaartei@gmail.com
joi, 7 decembrie 2023
Redirecționare 20% impozit
vineri, 1 decembrie 2023
Louis Pierre Blanc, o planșetă elvețiană în serviciul României
Albumul monografic este dedicat vieţii şi activităţii arhitectului elveţian Louis Pierre Blanc (1860-1903), una dintre cele mai prolifice personalităţi creatoare ale secolului al XIX-lea, activ în România regelui Carol I.
O lucrare unică prin conţinut şi abordare, prezintă documente de arhivă, fotografii de familie, informaţii inedite şi poveşti ale principalelor lucrări realizate de acesta în România, în perioada 1885-1903.
Cercetător și autor text: Oana MarinacheISBN 978-606-8839-38-7
Pagini: 398
Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Ambasada Elveției în România, Swiss Sponsors Fund Romania
Publicația în format pdf poate fi comandată la edituraistoriaartei@gmail.com
sâmbătă, 25 noiembrie 2023
Prezentare scrisori Barbu Știrbey, Gaudeamus, 25 noiembrie
Editura Corint ne-a invitat la cea de-a 30-a ediție a Târgului de Carte Gaudeamus, desfășurat în Pavilionul Central al Complexului Expozițional Romexpo.
Sâmbătă, 25 noiembrie, ora 17:00 a avut loc lansarea de carte „I love you, my Marie. Scrisorile lui Barbu Știrbey către Regina Maria”. Au participat: Cătălin Strat - editor, Tudor Vișan-Miu – istoric, Oana Marinache - cercetător, Ileana Kripp – descendentă a familiei Știrbey-Bibescu. Lectură: Orlando Petriceanu. Moderator: Simona Preda, brand manager al Editurii Corint.
Reprogramări tururi decembrie
Din motive meteorologice, reprogramăm tururile propuse la sfârșit de noiembrie:
duminică, 12 noiembrie 2023
ArhiTur Batiștei 1/2023
Luna noiembrie ne prilejuiește o nouă apariție editorială, o recuperare a istoriei unei zone istorice deosebit de valoroase din centrul orașului. Zona este caracterizată de exemple excepționale de arhitectură rezidențială de sfârșit de secol al XIX-lea precum și de imobile moderniste.
Ansamblul de arhitectură B-II-a-B-18093 se întinde din strada Colței, de la fosta Biserica Enei până în strada Teilor, azi Vasile Lascăr. Numele străzii și al bisericii are două posibile surse specifice: locuri bătătorite de care și de vite sau băltoace provocate de Bucureștioara, care pornea din zona Icoanei.
Numărul 1/2023 ArhiTur recuperează atât un fond pierdut, al marilor proprietăți boierești de la începutul secolului al XIX-lea precum și istoria unor proprietăți dispărute în secolul al XX-lea cu prilejul unor exproprieri publice sau al înlocuirii lor.
Acest număr este publicat cu sprijinul BNP Paribas Cardif prin suportul acordat Asociației “Istoria Artei”, ca parte a angajamentului de a susține cultura românească.
Date tehnice:
Cercetare și autor texte: istoric de artă dr. Oana Marinache
Design grafic: arh. Ioana Gabriela Simion
Tipărit la: Delta Print Line SRL
Format: 21 cu 21 cm
Pagini: 36 color
Îi mulțumim doamnei Christine Leșcu pentru articolul despre evoluția străzii Batiștei:
https://www.rri.ro/ro_ro/strada_batistei_din_bucuresti-2692945
https://www.rri.ro/fr_fr/la_rue_batistei_a_bucarest-2693438?fbclid=IwAR2EPl9Gex0qYrtntyBAm144XL5RrTbPOCB2W8iCRfofoEDhn8Iq0SX6uAE
miercuri, 1 noiembrie 2023
Familia Bibescu - Basarab Brâncoveanu: de la Craiova la Paris
Apariția volumului Oanei Marinache „Familia Bibescu - Basarab Brâncoveanu: de la
Craiova la Paris” prilejuiește o trecere în revistă a proprietăților
familiei boierești și domnești din secolul al XVIII-lea – prima jumătate
a secolului al XIX-lea, recuperând etape importante din modernizarea
societății românești. Accentul se pune astfel pe domnia prințului Gheorghe Bibescu și proiectele sale atât în plan public cât și în cel privat. Alegerea temei de doctorat a fost favorizată și de existența unor fonduri bogate de arhivă, în țară și străinătate, acte și fotografii nepublicate până acum sau cel puțin neintegrate prin informatia adusă domeniului Istoriei Artei.
Cuprins
Prefață dr. Ioana Beldiman
Argument
Genealogii
Craiova
Anexe documentare
Brâncovenii
Anexe documentare
Bibescu Vodă
Galeria domnească
Anexe documentare
Iancu Bibescu
Paris
Anexe documentare
Proprietăți
Album color
Bibliografie
Surse și index
Parteneri: Arhivele Naționale ale României
Pagini: 304
ISBN 978-606-8839-37-0
Publicația în format pdf poate fi comandată la edituraistoriaartei@gmail.com
vineri, 13 octombrie 2023
Apariție editorială: De la Poșta Veche la Grădina Ateneului
Asociația și Editura Istoria Artei are plăcerea să anunțe o nouă apariție editorială, al XIX-lea număr al publicației culturale ArhiTur. O parte din informațiile culese din arhive au fost prezentate publicului și în 30 septembrie, cu prilejul unui tur ghidat care s-a bucurat de un mare interes.
Zona de care ne ocupăm în acest număr 4 (XIX)/2022 este cea din vecinătatea unui simbol al Bucureștiului nostru, Ateneul Român. Fascinația pe care o exercită opera arhitectului Albert Galeron, fie că mergem la concerte sau ne plimbăm pe Calea Victoriei, ar trebui însă să se răsfrângă și asupra străzilor din imediata apropiere. Astfel avem ocazia să descoperim istoria străzilor Nicolae Golescu, Franklin, Episcopiei, A.Simu și G.Clemenceau.
Dincolo de o investigație a modului în care s-au configurat străzile și s-au ridicat sau au dispărut clădirile, cercetarea de arhivă s-a îndreptat către recuperarea unor aspecte uitate astăzi, cum ar fi reședințele dispărute din ”Eldorado de Bucarest”.
Zona aflată mai sus de Episcopia Râmnicului era alocată Poștei de trăsuri sau Poștei românești; de la această stație, cu câteva construcții dar și cu un imens teren viran până în ulița Pitar Moș (Grădina Poștei la 1846), se va menține reperul și se va denumi și Ulița Poștei, apoi strada Poșta veche, azi Nicole Golescu.
Am alocat un loc deosebit de amplu și evoluției Livezii Văcăreștilor, cu Metohul Episcopiei Râmnicului. De la vechiul lăcaș de cult, ruinat la mijlocul secolului al XIX-lea, mai dăinuie astăzi doar numele străzii alăturate, a Episcopiei. Aici vor apărea două repere importante, Grădina Episcopiei și viitorul palat al Ateneului Român, clădit în două etape și transformat de mai multe ori.
Zona păstrează și astăzi o atmosferă pariziană, căci odinioară era renumită pentru farmecul reședințelor luxoase ale elitei bucureștene. Un patrimoniu arhitectural excepțional a fost realizat aici, semnat de Grigore Cerkez, Paul Gottereau, Louis Pierre Blanc, Josef Schifellers, John E. Berthet, Leopold Schindl, Ernest Doneaud, Arghir Culina, Carol Cortobius, I. Mayer, Marcel Iancu. Imobilele interbelice întregesc și ele această impresie, căci cine nu și-ar dori să locuiască într-un apartament elegant cu vedere spre Ateneu?!
Din păcate, strada G. Clemenceau apare astăzi ca o rană sângerândă prin clădirile abandonate sau lăsate să cadă. Poate că cineva influent va reuși să înțeleagă potențialul acestor case vechi și să le cunoască povestea prin prisma cercetării noastre, astfel încât să își dorească să le salveze. Altfel vom rămâne cu nostalgia unor vremuri trecute, a unor arhitecți celebri care au contribuit la modernizarea capitalei dar ale căror lucrări au dispărut încetul cu încetul, chiar sub ochii noștri.
Date tehnice:
Cercetare și autor texte: istoric de artă dr. Oana Marinache
Coordonator: ing. Ion Marinache
Fotografii de arhivă: Alina Havreliuc, Patricia Lupuțiu, Oana Marinache, Ionuț și Elena Butu
Fotografii de teren: Alina Havreliuc, Oana Marinache, Livia Petrescu
Design grafic: arh. Ioana Gabriela Simion
Tipărit la: Delta Print Line SRL
Format 21 cu 21 cm, 64 pagini, color
ISSN 2602-1935
Fotografiile de pe coperta 1 și coperta 4: © Arhiva de fotografie a Asociației Renascendis.
Acest număr este publicat cu sprijinul unor donatori privați și BNP Paribas Cardif prin suportul acordat Asociației “Istoria Artei”, ca parte a angajamentului de a susține cultura românească.
miercuri, 20 septembrie 2023
Reședințe dispărute din zona străzii Batiștei, 20 septembrie
Continuând tradiţia ciclului de conferinţe-dezbateri dedicate culturii și istoriei orașului Bucureşti, Casa de Cultură „Friedrich Schiller” prin Direcția Cultură, Învățământ, Turism a Primăriei Municipiului București, în parteneriat cu Asociaţia Istoria Artei, organizează miercuri, 20 septembrie 2022, ora 18.30, conferința Reședințe dispărute din zona străzii Batiștei.
Prezintă: Oana Marinache, istoric de artă, cercetător, președinte Asociația Istoria Artei
Conferința își propune să prezinte publicului istorii mai puțin despre de familii și personalități care au locuit pe strada Batiștei. Cercetarea a fost prilejuită de Numărul XX al publicației culturale Arhitur, în curs de apariție la Editura Istoria Artei, care tratează evoluția străzii Batiștei din centrul orașului București. Ansamblul de arhitectură B-II-a-B-18093 se întindea din strada Colței, de la fosta Biserica Enei, până în strada Teilor, azi Vasile Lascăr. Numele străzii și al bisericii are două posibile surse specifice: locuri bătătorite de care și de vite sau băltoace provocate de Bucureștioara, care pornea din zona Icoanei.
Strada păstrează și astăzi lățimi diferite pe unele tronsoane, fiind evidente intervențiile din diferite epoci. De-a lungul timpului, autoritățile locale au încercat să exproprieze unele zone în vederea alinierii, dar proiectele de anvergură, precum cel din 1927, nu au fost puse în practică, probabil din cauza costurilor mari cu despăgubirile. Caracterul predominant rezidențial se păstrează până astăzi, cu reședințe impunătoare în curți vaste. (Dr. Oana Marinache, istoric de artă)
Dar să-l lăsăm pe Ulysse de Marsillac să ne descrie atmosfera zonei: „Unul dintre cartierele care amintesc cel mai bine de orașele noastre din Occident este cel numit Batiștei. Este mahalaua «Saint Germain» a Bucureștilor. Aici străzile sunt aproape drepte și oarecum curate. Există puține magazine, dar nicio urmă de fabrică sau de atelier; cele mai multe case sunt izolate între curte și grădină. Porțile sunt apărate cu grilaje sau, în lipsa lor, cu garduri de scânduri. Elementul aristocratic ar fi dominat aici, dacă privilegiul de a reuni marile familii nu l-ar avea Podul Mogoșoaiei.”
Evenimentul se va desfășura în limba română și se va organiza online.
Design: Raluca Hoisan
vineri, 15 septembrie 2023
Comunicat septembrie
Luna septembrie a început în forță pentru membrii și susținătorii Asociației Istoria Artei, cu o excursie istorico-arhitecturală la Câmpulung Muscel, urmată de plimbări pe străzile arhitect Ion Mincu și Gheorghe Brătianu din București.
Asociația Istoria Artei vă așteaptă pe 16 septembrie la turul ghidat dedicat istoriei străzii Grigore Alexandrescu, caselor, locuitorilor și arhitecților de altădată. Plimbarea cu istoric de artă dr. Oana Marinache pune în valoare cercetarea întreprinsă în arhive și pe teren din ultimii ani. Zona a făcut și obiectul unui număr 7 (XI) din publicația culturală ArhiTur care a urmărit evoluția străzilor Povernei, Vasile Alecsandri, Constantin Coandă, Grigore Alexandrescu și Intrărilor Geneva și Blaj.
În curând vom sărbători și Ziua/Zilele Bucureștiului, la cea de-a 564- a atestare documentară. Vă invităm miercuri, 20 septembrie, la o conferință online dedicată ”Reședințelor dispărute din zona străzii Batiștei”, eveniment sub egida Casei de cultură Friedrich Schiller. Acesta este și prima prezentare din această toamnă prin care ne propunem să promovăm rezultatele investigației uneia dintre cele mai elegante zone rezidențiale din centrul orașului. Ansamblul de arhitectură B-II-a-B-18093 se întindea din strada Colței, de la fosta Biserica Enei, până în strada Teilor, azi cunoscut cu numele lui Vasile Lascăr.
Editura Istoria Artei marchează zece ani de activitate publicistică cu o serie de numere noi ArhiTur despre strada Batiștei, străzile din zona Ateneului Român, parcelările din zona Căii Dorobanți și strada Brezoianu. Ele sunt publicate cu sprijinul BNP Paribas Cardif prin suportul acordat Asociației Istoria Artei, ca parte a angajamentului de a susține cultura românească.
joi, 14 septembrie 2023
Propuneri noiembrie
luni, 11 septembrie 2023
Tururile lunii octombrie
luni, 4 septembrie 2023
Excursie la Sinaia, 28 octombrie
Sâmbătă, 28 octombrie
Excursie la Sinaia
Pe urmele arh. Louis Pierre Blanc și Josef Schiffeleers
Pentru doritori, se pot vedea și https://castelulstirbey.ro/muzeu/
https://peles.ro/expozitii-temporare/expozitia-temporara-principele-mostenitor-carol-al-romaniei/
Detalii și înscrieri: tururighidate@gmail.com
luni, 21 august 2023
Propuneri luna septembrie
Tururi ghidate
miercuri, 19 iulie 2023
Propunere tururi ghidate august
Vineri, 11 august, ora 18:30 Plimbare pe Blvd. Dacia (din Calea Griviței până la Parcul Ioanid)
Sâmbătă, 12 august, ora 19:00 Plimbare pe Blvd. Dacia (din Parcul Ioanid până în str. Icoanei)
Vineri, 25 august, ora 18:30 Plimbare pe str. C.Coandă
Sâmbătă, 26 august, ora 19:00 Plimbare pe str. Transilvaniei (cu Patricia Lupuțiu)
Detalii și înscrieri: tururighidate@gmail.com
miercuri, 12 iulie 2023
Vizită șantier Palatul Speyer
Adresăm mulțumiri doamnei restaurator Maria Coltofean pentru vizita și explicațiile oferite despre restaurarea picturii din Palatul Speyer. Anul acesta s-au împlinit 120 de ani de la moartea arhitectului elvețian Louis Pierre Blanc, autorul proiectului reședinței din strada Batiștei.
sâmbătă, 1 iulie 2023
Noile numere ArhiTur
Avem în pregătire la Editura Istoria Artei, pînă la sfîrșitul anului 2023, mai multe numere ale publicației culturale ArhiTur: strada Batiștei, zona Ateneului Român, Parcelări din zona Dorobanți și strada Brezoianu.
Autor texte și coordonator cercetare de arhivă: Oana Marinache
Design: arh. Ioana Gabriela Simion
Pentru comenzi în avans: edituraistoriaartei@gmail.com
Aceste numere vor fi publicate cu sprijinul unor donatori privați și al BNP Paribas Cardif prin suportul acordat Asociației “Istoria Artei”, ca parte a angajamentului de a susține cultura românească.
joi, 29 iunie 2023
Simpozionul de istoria artei românești Petre Oprea
Simpozionul de istoria artei românești Petre Oprea
Întâlnirea are loc la Muzeul Vasile Grigore din str. Maria Rosetti nr. 29 https://mavg.ro/
dr. Elena POPESCU, expert atestat Ministerul Culturii, Ștefan Orth (n.1945), Oratoriubizantin
Lect. univ. dr. arh. Sidonia TEODORESCU, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară București, Facultatea de Horticultură, Departamentul Peisagistică, Biodiversitate și Horticultură ornamentală, Petre Antonescu, un clasic al arhitecturii din România
Oana MARINACHE, Asociația și Editura Istoria Artei, Aspecte mai puțin cunoscute din cariera arh. Petre Antonescu
Alina-Ruxandra MIRCEA, Muzeul Brăilei „Carol I“, Un caz ciudat de marginalitate: Mimi Șaraga Maxy(1923 – 2006)
Dr. Maria-Camelia ENE, istoric și critic de artă, expert în costum și accesorii vestimentare de epocă. Șef Birou Istorie Modernă și Contemporană, Muzeul Municipiului București, Barocul turcesc în patrimoniul Muzeului Municipiului București. Asimilări și reprezentări în arta costumului românesc
dr. Cezar Petre BUIUMACI, Muzeul Municipiului Bucureşti, Manifestări artistice bucureştene între provizoriu şi ilegal
ing. Liviu GAVRILESCU, membru SCAR: Cu și despre Corneliu Vasilescu (1934, Bârlad – 2023, București)
Ora 14 – Pauză
Rodica ION, Muzeul Gheorghe Tattarescu, Restituiri biografice în familia pictorului Gheorghe Tattarescu (1820-1894)
drd. Delia BRAN, Muzeul Municipiului București, Galeria Căminul Artei – un spațiu al artei și libertății
Eugenia ANTONESCU, expert atestat Ministerul Culturii, Amintiri și documente despre buna mea prietenă Elvira Enea, artist plastic și cadru didactic
Dr. Nicoleta BĂDILĂ, Muzeul Municipiului Bucureşti, Auguste Raffet și gravura franceză din prima jumătate al secolului al XIX-lea
Clementina TIMUȘ, membru Clubul România – UNESCO, Sculptorița Valentina Boștină (Oradea, 1940 – București, 1994)
dr. Marius TIŢA, cronicar, critic, curator, colecționar, membru SCAR: Moda în Paradis, între interpretarea plastică şi corectitudinea biblică
dr. Mihaela VARGA, expert atestat Ministerul Culturii, membru SCAR, Nuni Dona (1916 – 2009) – o pictoriță cu destinul frânt