Pe fondul reformelor din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) și al suflului înnoitor adus de principele străin Carol de Hohenzollern-Sigmaringen (1866-1914), viața locuitorilor se îmbunătățește și în București se stabilesc din ce în ce mai mulți arhitecți, constructori-antreprenori, meșteri și negustori străini. În anii ’70 şi ’80 vor ajunge în capitală mulţi furnizori străini de materii prime, piese de mobilier sau utilităţi atât de necesare modernizării locuinţelor sau spaţiului public. Pe măsură ce protipendada călătoreşte sau are acces la surse de inspiraţie din Occident, construirea și decorarea caselor devine din ce în ce mai elaborată, în pas cu stilurile marilor capitale europene.
După 1860, în cadrul secțiilor tehnice ale departamentelor comunale sau ministeriale se observă o prezență mult mai numeroasă a românilor, care se specializează și ocupă funcții administrative diverse. Treptat ei se vor ocupa şi de proiecte private, proiectând modern sau îmbunătățind și extinzând construcţiile mai vechi, de dinainte de Marele Foc (1847).
În cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea tinerii români se specializează în universităţi tehnice sau şcoli de artă şi arhitectură în străinătate, activitatea constructivă diversificându-se în ultimele decenii. În anii ’70 şi ’80 vor ajunge în capitală și mulţi furnizori străini de materii prime, piese de mobilier sau utilităţi atât de necesare modernizării locuinţelor sau spaţiului public. De la comerțul ambulant insalubru și zgomotos se ajunge rapid la construcția de hale comerciale pe schelet metalic și la magazine universale unde se puteau comanda și cumpăra ultimele produse apărute în străinătate.
Caietul de 8 pagini, format A5, color, urmeaza sa intre la tipar in curand, fiind apoi distribuit gratuit tuturor participantilor la tururi, conferinte, ateliere pentru familii. Lansarea lui oficială va avea loc în cadrul evenimentului din 21 septembrie, de la Casa de cultură „Friedrich Schiller”.
Proiect cultural finanțat de Primăria Municipiului București prin ARCUB în cadrul Programului cultural „București Oraș participativ”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu