miercuri, 16 decembrie 2020

Vizită documentară vila Mathilda

Mulțumim doamnei arh. Iuliana Ciotoiu și conducerii Universității Spiru Haret și Fundației România de Mâine pentru permisiunea de documentare acordată Asociației Istoria Artei.
Planurile de arhivă au fost publicate: https://arhivadearhitectura.ro/schite/casa-radoiu/

Despre vila Mathilda
de Ana Rubeli (Aiciastat)

Proprietara-comanditară a fost Mathilda Rădoi(u), fiica Alessandrinei Luchian și verișoara primară a lui Ștefan Luchian. Istoria terenului începe în 1845, când Ioan G. Movilă, bunicul Mathildei cumpărase la licitație casele din mahalaua Oțetari. Ele i-au fost oferite fiicei sale, Alessandrina ca zestre în 1863, când se mărita cu Gheorghe Luchian. În 1881 Alessandrina Luchian își înzestrează propria fiică, pe Mathilda, la căsătoria cu magistratul Ioan Rădoi(u). În arhive este consemnată cererea lui Ioan Rădoi din 24 februarie 1896 pentru aprobarea împrejmuirii terenului și solicitarea unei porțiuni din spațiul public pentru a alinia viitoarea casă. Pe 25 aprilie Mathilda Rădoi solicita stabilirea alinierii străzii Oțetari și depunea planurile în vederea începerii construcției. 
Planurile au fost semnate de Nicolae C. Mi(c)hăescu (1863-1934), iar antreprenorul a fost Th. Dolinski. Pentru decorația casei arh. Alexandru Clavel a colaborat cu pictorul Ștefan Luchian, ei fiind buni prieteni și cu N. Mihăescu. Spațiile interioare sunt în concordanță cu profesia liberală a lui Ioan Rădoi: el avea un birou la parter, cu acces direct de la intrare, și salonul și sala de masă erau retrase spre curte. La subsol se aflau sufrageria de vară, bucătăria, spălătoria, cămara, camera de servitori, pivnițele de vin și de lemne și spațiu pentru flori. 



Camerele sunt bogat decorate, tavanele pictate și vitraliile s-au păstrat de-a lungul timpului: există chiar o cameră în stil oriental iar în salon două panouri sunt pictate de Luchian. Printre lucrările proiectate de N. Mihăescu se află Biserica Boteanu, Casa Mița Biciclista și sediul Min. Educației din str. Berthelot.
Vila a fost finalizată în 1897, după cum este marcat pe pardoseala nișei din sufragerie. Dar se pare că Mathilda nu a apucat să se bucure prea mult de casă, căci un an mai târziu a divorțat de soțul ei, rămânând cu 3 fiice de crescut. Este posibil să se fi mutat cu mama ei în apropiere, pe str. Italiană nr. 21 (o altă vilă pictată de Luchian). În perioada următoare a închiriat casa lui Băicoianu și apoi ministrului Bădărău. Vila fusese ipotecată la Creditul Funciar Urban, iar în aprilie 1920 a fost vândută gen. Arthur Văitoianu.

Sursa: "Casele familiei Luchian și arhitecții lor", Oana Marinache


Începând cu 1920 aici a stat generalul Arthur Văitoianu (1864-1956), în vila cumpărată de la Mathilda Rădoiu. Generalul Văitoianu s-a remarcat în bătăliile de la Mărăști și Soveja din Primul Război Mondial.
El s-a născut în 1864 în Ismail, Basarabia, a absolvit în 1884 Școala Militară de la Adjud, și doi ani mai târziu, Școala de Artilerie și Geniu din București. Arthur Văitoianu a avansat rapid în ierarhia militară, în 1915 ajungând la gradul de general de brigadă. În timpul Primului Război Mondial, a fost înaintat la gradul de general de brigadă și a comandat Armata a II-a Transilvania. După reintrarea României în război de partea Antantei, regele Ferdinand l-a înaintat la gradul de general de armată, iar Guvernul Brătianu l-a trimis consilier în Basarabia. A avut funcția de Ministru de Interne în guvernul Coandă, iar în guvernul I. C. Brătianu a fost numit ministru de război. În 1919 a fost și prim ministru, în cursul mandatului său având loc primele alegeri din România Mare.
În anul 1940 și-a încheiat cariera politică, dar la 83 de ani a fost arestat de autoritățile comuniste și întemnițat timp de 7 ani la Sighet. A fost eliberat la 91 de ani, dar un an mai târziu, în l 1956, a murit. A fost îngropat la Cimitirul Bellu, de unde osemintele au fost transferate, mai târziu, în Mausoleul de la Mărăști.
El a lăsat casa uneia dintre fiicele sale, care la rândul ei a lăsat casa unei îngrijitoare. După naționalizare, aici au locuit 20 de familii, iar familiei generalului i s-au repartizat doar 2 camere. Camera îngrijitoarei se afla la subsol.
Din 2006 Vila Mathilda este în proprietatea Fundației România de Mâine - Universitatea Spiru Haret, care a pus-o la dispoziția studenților, a Institutului Central de Cercetare Științifică și a postului de televiziune TVH pentru organizarea de evenimente culturale și de emisiuni muzicale. În fostul garaj-grajd (foto 4) astăzi funcționează Clubul de Șah. Intenția Fundației România de Mâine este de a obține finanțare pentru restaurarea monumentului Vila Mathilda, în care ar putea fi organizate activități ale Centrului Artistic și Cultural Pictor Ștefan Luchian, ce va face parte din structura Fundației.

Surse: http://arhivelenationale.ro/site/download/inventare/Vaitoianu-Arthur.-1878-1948.-Inv.-1452.pdf?fbclid=IwAR1kywTbYdTHFHkYlMwjbAdnNTnu__lNzaEmdw3OnGu1nNQIQfgBwepZXqE

http://asociatiaistoriaartei.blogspot.com/2019/11/vizita-vila-mathilda-23-noiembrie.html?m=1

Foto: Ana Rubeli 



Foto: Oana Marinache

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu