Conferință „Nadeja Știrbey, Jurnal de prințesă 1916-1919”, 15 noiembrie, 18:30, Palatul Suțu

Jurnalul prințesei Nadeja Bibescu Știrbey a fost scris în perioada 1916-1919, imediat după intrarea României în război, evocând evenimente din Buftea, București, dar mai ales din perioada exilului la Iași.

Caietul cu însemnări în limba franceză a fost găsit în fondul familiei Știrbey de la Arhivele Naționale ale României și a fost tradus și editat de Oana Marinache și Elena Ciocoiu, fiind publicat în două ediții, în 2014 și 2015, în colecția „Carte de nu-mă-uita” a Editurii Istoria Artei. Concept grafic: Cristian Gache

Prinţesa Nadeja Bibescu (1876-1955) a fost nepoata de bunic a domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). Crescută în Germania, Elveția și România, a fost căsătorită în 1895, la Geneva, cu vărul ei, prinţul Barbu A. Ştirbey (1872-1946), cu care a avut patru fiice. Poetă, scriitoare, pictoriță amatoare, fotografă, prietenă a unor artiști și scriitori, prințesa Nadeja Știrbey își lasă amprenta asupra vieții culturale antebelice și interbelice.

Evenimentul din 15 noiembrie, ora 18:30, de la Palatul Suțu, ne permite o evocare a primelor luni de război prin prisma consemnărilor prințesei, în lectura publică a unor fragmente din jurnal precum și o prezentare vizuală a fotografiilor și documentelor de familie. 

Format: 210 mm x 148 mm, duotone, 112 pagini

Preț de achiziție: 35 lei

Pentru comenzi: edituraistoriaartei@gmail.com

https://www.facebook.com/events/186657841784465/

Lansare „Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani”, 28 octombrie, ora 19:00, Cafe Verona

Vineri, 28 octombrie, incepand cu ora 19:00, va asteptam la Cafe Verona (Carturesti) la evenimentul de lansare al albumului istoricului de artă dr. Ruxanda Beldiman: „Domeniul lui Ion Ghica de la Ghergani”, Editura Istoria Artei, col. Familii Istorice, 2016

Design: Cristian Gache

La eveniment vor lua cuvântul: doamna Carina Ghica – Ogrezeanu, stră-strănepoata lui Ion Ghica, domnul Mihai Dimitrie Sturdza, genealog, doamna Ruxanda Beldiman, istoric de artă. În calitate de moderator, doamna Oana Marinache, editorul cărții. Volumul a apărut cu sprijinul Asociației Domeniul Ghica Ghergani.

Ion Ghica, personalitate marcantă a secolului al XIX-lea, a fost unul dintre cei mai activi susținători ai genezei României Moderne. A pledat pentru cauza Unirii Principatelor Române în toată Europa, de la Constantinopol la Londra, urmând să-și trăiască împlinirea acestui vis în a doua parte a vieții când a fost Prim-ministru de patru ori, atât în vremea lui Cuza cât și în timpul domniei lui Carol I.

Ion Ghica este considerat unul dintre marii fondatori ai economiei române moderne, prin reformele curajoase pe care le-a inițiat. A devenit primul președinte al Academiei Române și a rămas cel mai longeviv președinte al acestei instituții până în prezent. A fost Director al Teatrului Național și al teatrelor, pe când Caragiale avea premierele pieselor sale, a fost ambasador al României la Curtea Reginei Victoria.

Prin Scrisorile către Vasile Alecsandri, a creat una dintre cele mai valoroase opere memorialistice ale literaturii române, evocând evenimentele istorice la care a luat parte în Valahia, Moldova, Paris, Londra, Constantinopol sau Insula Samos din Grecia – unde a fost în exil când Revoluția de la 1848 a fost înfrântă. În Insula Samos a fost numit guvernator, un rol pe care puțini români l-au putut avea la acea epocă, unde a primit misiunea dificilă de a lupta împotriva piraților din Marea Egee, reușind să elibereze rutele maritime între Europa Occidentală și Orient. Doi ani de la venirea pe insulă, este numit Principe de Samos, grație succesului cu care a reușit să guverneze insula. Scrisorile sale sunt poate cel mai complet tablou al societății românești în secolul XIX, atât pe plan social, cât și pe plan politic, Ion Ghica dovedindu-se un memorialist de excepție, redând cu inteligența inginerului umeroase amănunte ale vieții de zi cu zi, atât în mediile aristocratice, cât și în mahalalele bucureștene.

Mai multe detalii: irina.macedonski@gmail.com

https://www.facebook.com/events/1880588255508964/

https://www.facebook.com/IonGhica200

Închiderea Anului Cultural „Martha Bibescu 130”, 2-28.11.2016, Casa Filipescu-Cesianu

Comunicat de presă

Închiderea Anului Cultural „Martha Bibescu 130”

 Asociația și Editura Istoria Artei în parteneriat cu Muzeul Municipiului București (Casa Filipescu-Cesianu) organizează vernisajul expoziției „Martha Bibescu 130” în închiderea anului cultural 2016.

Design: Cristian Gache

Evenimentul are loc miercuri, 2 noiembrie 2016, începând cu ora 18:30, în Lapidariumul Casei Filipescu Cesianu, Calea Victoriei nr. 151, finalizând astfel ciclul evenimentelor care au debutat în același cadru în 15 ianuarie 2016, de Ziua Culturii Naționale, sub patronajul Ministerului Culturii.

Cu acest prilej vernisăm și expoziția de fotografii inedite ale prințesei Marthei Lahovary Bibescu (1886-1973), care rămâne, probabil, cea mai fascinantă personalitate feminină românească a secolului al XX-lea, atât în țară, cât și în plan european. Expoziția este rodul cercetărilor de arhivă ale istoricului de artă dr. Oana Marinache și a fost concepută de către fotograful și graphic designer-ul Cristian Gache. Ea s-a mai aflat pe simezele Palatului de la Mogoșoaia (ianuarie-martie) și ale Casei de cultură „Friedrich Schiller” din București (iulie-august).

Invitate la eveniment: Alina Pavelescu (Arhivele Naționale ale României), Angelica Iacob (Muzeul Municipiului București), Oana Marinache (Asociația Istoria Artei)

Expoziția poate fi vizitată de miercuri până duminică, între 10:00 și 18:00, fiind prevăzută a dura până în 6 noiembrie. La 28 noiembrie 1973 prințesa Martha Bibescu se stingea din viață în apartamentul ei de la Paris. Odihnește în curtea domeniului de la Menars, Valea Loirei, proprietate care a aparținut soacrei sale, Valentine de Riquet de Caraman-Chimay, prințesă de Bauffremont și prințesă Bibescu.

https://www.facebook.com/events/993781297397340/

http://printesamarthabibescu.blogspot.ro/

Istorie și multiculturalitate: grădinarii Bucureștiului

Comunicat de presă

Istorie și multiculturalitate: grădinarii Bucureștiului

Asociația și Editura Istoria Artei a coordonat în perioada septembrie – octombrie 2016 proiectul cultural „Istorie și multiculturalitate: grădinarii Bucureștiului”, realizând broșura „Grădini bucureștene și peisagiști din spațiul cultural german”, de 32 pagini, format A5, ediție bilingvă, color, tipărită în 1000 exemplare. Broșura este distribuită gratuit Arhivelor Naționale ale României, Ordinului Arhitecților din România, Muzeului Municipiului București, Casei de cultură „Friedrich Schiller”, școlilor bucureștene cu predare în limba germană.

Design: Cristian Gache

Casa de cultură „Friedrich Schiller” în parteneriat cu Asociația Istoria Artei organizează un dublu eveniment în 1 noiembrie, începând cu ora 18:30: conferința publică și lansarea broșurii. Invitați: istoric de artă Oana Marinache, arh. Raluca Zaharia și fotograf Cristian Gache. Toți participanții la evenimentul din 1.11.2016 vor primi un exemplar gratuit.

Broșura prezintă pe scurt istoria principalelor grădini publice bucureștene și amenajări peisagistice, începând cu secolul al XIX-lea și până în anii '30 ai secolului al XX-lea: Kiseleff, Cișmigiu, Cotroceni, Icoanei, Ioanid, Herăstrău, Botanică, grădinile palatelor regale. Dintre personalitățile care și-au adus contribuția la înfrumusețarea capitalei sunt evocate: Louis Adolphe Leyvraz, Carl Friedrich Wilhelm Meyer, Rudolf von Borroczyn, Franz Harrer, Vladimir de Blaremberg, Johann Schlatter, Ulrich Hoffmann, Wilhelm Knechtel, Friedrich (Fritz) Rebhuhn. De origine prusacă, elvețiană sau austriacă, de profesie horticultori, botaniști, ingineri, arhitecți, peisagiști, toți își leagă numele de apariția și dezvoltarea marilor grădini bucureștene, jucând un rol fundamental în amenajarea și modernizarea spațiului public și privat.

Design: Cristian Gache

Cercetător și autor text: istoric de artă dr. Oana Marinache

Traducere în limba germană: dr. Silvia Irina Zimmermann
Design: Cristian Gache
Editare: Asociația ARCHÉ și SC INOMOT CREATIV SRL

Cercetarea a fost realizată în Arhivele Naționale ale României, sediul central și Direcția Municipiului București.

Proiectul a fost realizat cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relații Interetnice din cadrul Guvernului României și al Casei de Cultură „Friedrich Schiller”.

https://www.facebook.com/events/533028903568431/

„Parcul Carol I – 110 ani: reconstituire istorică și digitală”, 27 octombrie, Casa Fr. Schiller

Conferința și vernisajul expoziției

Casa de Cultură „Friedrich Schiller” în parteneriat cu Asociația Istoria Artei organizează un dublu eveniment cultural în 27 octombrie, începând cu ora 18:30: „Parcul Carol I – 110 ani: reconstituire istorică și digitală”. Cu acest prilej prezentăm publicului expoziția de fotografii de epocă, documente de arhivă și din periodicele vremii, cărți poștale, precum și reconstituirile digitale ale unor pavilioane ale Expoziției Generale Române din 1906. Cele 30 de panouri prezintă elementele cele mai importante ale cercetării echipei proiectului „Parcul Carol I – 110 ani” și au fost realizate cu sprijinul financiar al Ordinului Arhitecților din România, din „Timbrul Arhitecturii”, fiind expuse la Casa Mincu între 15-30 septembrie 2016.

Design: Cristian Gache

Conferința publică susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache, istoric drd. Cezar Petre Buiumaci și fotograf Cristian Gache ne oferă ocazia de a explora istoria Parcului Carol I după închiderea Expoziției Generale Române. Pornim de la scrierile dr. Constantin I. Istrati (1850-1918), comisarul general al expoziției, pentru a înțelege viziunea sa asupra acestui spațiu pe care și l-ar fi dorit să adăpostească mai multe muzee, o grădină zoologică, școli practice de horticultură, apicultură și sericicultură. În Palatul Industriei sau al Silviculturii se dorea crearea Muzeului Industriei, s-a propus chiar și înființarea unui Muzeu Comercial, în Pavilionul Agriculturii un muzeu de profil, toate sub egida Ministerului Domeniilor și în parteneriat cu Camera de Comerț și Școala de Comerț. Școala de horticultură ar fi putut avea un spațiu de demonstrații practice în fostul Pavilion al principelui Suțu, Școala de sericicultură era prevăzută a fi amenajată în casa sătească, iar Școala de Apicultură pe locul rămas liber după dezafectarea Pavilionului Ungar. Palatul Artelor s-ar fi dorit să devină „Muzeul trecutului nostru”, ceea ce, în parte, s-a realizat prin amenajarea Muzeului Național Militar în perioada interbelică.

În perioada interbelică parcul devine spațiu expozițional pentru diferite prezentări tematice (Târgul de mostre industriale, expoziții de electricitate, industriale, de aviație). În 1935 aici este organizată prima expoziție „Luna Bucureștiului”.

În timpul regimului comunist, locului i s-a schimbat numele în „Parcul Libertății”, în 1958 rămășițele eroului necunoscut au fost scoase în noaptea de 22-23 decembrie și duse la Mărășești, iar în 1963 se construiește „Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism” după planurile arh. Horia Maicu și Nicolae Cucu și se amenajează mausoleul conducătorilor comuniști.

Conferința este ultima din proiectul realizat cu sprijinul financiar al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București, în cadrul Programului cultural București - Orașul in-vizibil.

https://www.facebook.com/events/223648561384203/

Prezentare monografii „Familia Bibescu Basarab Brâncoveanu”, 19 octombrie, ora 18:00, Casa Mincu

Design: Cristian Gache

Asociația și Editura Istoria Artei vă invită miercuri, 19 octombrie, începând cu ora 18:00, la Casa Mincu la o prezentare a celor două volume ale monografiei „Familia Bibescu - Basarab Brâncoveanu: de la Craiova la Paris” (2015) și „Familia Bibescu - Basarab Brâncoveanu: între Paris și București” (2016), autor dr. istoric de artă Oana Marinache, precum și a catalogului „Martha Bibescu 130”.

www.eia.ro

18:00-18:30 Sosire și achiziționare volum(e)
18:30-19:20 Prezentare și discuții

Locuri disponibile: 40 scaune

Vă rugăm frumos să confirmați ferm prezența dvs. prin bifarea opțiunii ”going” pe Facebook.
https://www.facebook.com/events/331341673899451/

Proiectul editorial este realizat cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România din Timbrul Arhitecturii 2016, al Asociației „Sanda și Virgil Cândea” și din donațiile lui Radu Ștefan și ale Cristinei Vergatti

Prețul subvențiat al celui de-al doilea volum: 19,57 lei
Date tehnice: format 195 x 245 mm, 544 pagini, duotone, coperta cu clape

Evenimentul face parte din proiectul „Anul cultural Martha Bibescu 130”

Conferința „Repere cehe în arhitectura românească”, 25 octombrie, Centrul Ceh

Conferința publică „Repere cehe în arhitectura românească” din 25 octombrie, de la ora 18:30, susținută de istoric de artă dr. Oana Marinache, la Centrul Ceh, sub patronajul Ambasadei Cehiei din București, ne prilejuiește o trecere în revistă a activității arhitecților cehi Anton Onderka, Karl Böhnisch/Carol Benisch și Karel Zdeněk Líman, care au contribuit substanțial la crearea unor monumente, repere importante în arhitectura românească.

Design: Ioana Simion și Georgiana Stoian

Cel mai longeviv exemplu este Carol Benisch (1822-1896), născut în Imperiul Austriac, într-o zonă ce se află astăzi în Republica Cehă. Activ ca arhitect mănăstiresc, Benisch a reparat edificii religioase, dar a contribuit şi la ridicarea Bisericii şi Azilului Domniţa Bălaşa, Spitalului Brâncovenesc, Azilului Doamna Elena, Catedralei catolice Sf. Iosif, Palatului Academiei din Bucureşti, Catedralei Sf. Petru și Pavel din Constanța.

Cel de-al doilea arhitect ceh, Anton Onderka, cu studii în spațiul austriac, a fost activ în București între 1856-1886, realizând nenumărate case cu prăvălii în diferite zone comerciale, marea majoritate în stilul neoclasic.

Karel Zdeněk Líman (1855-1929), arhitectul Casei regale a României, contribuie fundamental, de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în perioada interbelică, la reședințele din Sinaia, Bran, Copăceni, București.

Tururi blvd. Lascăr Catargiu

Tururile ne prilejuiesc o călătorie pe partea stângă, apoi pe partea dreaptă, de la Piața Romană spre Piața Victoriei, povestind despre case existente și disparute, arhitecții și proprietarii lor.

Într-o primă perioadă, noul bulevard poartă numele Colțea, pentru ca apoi să fie redenumit în cinstea lui Lascăr Catargiu. Statuia realizată de Anton Mercie a fost amplasată în 1907. Deschiderea bulevardului si amenajarea pieței încep in 1894-1895 printr-o serie de exproprieri costisitoare, primele case fiind construite începând cu 1897-1898.

Sâmbătă, 15 octombrie, ora 16:00, Blvd. Lascăr Catargiu I (partea stângă)

Duminică, 16 octombrie, ora 16:00, Blvd. Lascăr Catargiu II (partea dreaptă) - reprogramat sâmbătă, 22 octombrie, de la ora 13:00

Contribuție: 10 lei/ persoană

Înscrieri: tururighidate@gmail.com în limita a 30 de persoane

Locul de întâlnire va fi comunicat numai persoanelor înscrise pe e-mail, cu numele complet.

https://www.facebook.com/events/1598715137096298/

Tur ghidat vila dr. Nicolae Minovici

Prima construcție proiectată și construită de arhitectul Cristofi Cerchez (1872-1955) în București, este și cea mai cunoscută dintre cele realizate de-a lungul timpului.

Foto:Alina Havreliuc

Proiectul inițiat de prof. dr. Nicolae Minovici este unul complex, incluzând vila și grădina, o fermă agricolă și amenajarea spațiului public învecinat proprietății sale cu pavilioane, fântâni și cișmele.

Vom afla povestea celor care au contribuit la aparitia primului muzeu privat de arta populara din Bucuresti.

Povestea lui Hristea „Cristofi” Cerchez începe la 5 iulie 1872, în Herăstrau-Băneasa, într-o familie de origine armenească. A făcut școala la Turnu Măgurele și Alexandria, apoi a continuat studiile la liceul Mihai Viteazul din București. În 1894 este absolventul Școlii de Poduri și Șosele, devenind inginer. Între 1895-1898 primește o bursă pentru a urma cursurile de arhitectură de la Școala de Arte Frumoase din Milano. Cariera sa se desfășoară de-a lungul a mai bine de 47 de ani și cuprinde mai mult de 50 de lucrări de arhitectură privată și publică (civilă și religioasă), fiind unul dintre cei mai importanti creatori ai stilului neoromânesc.

Taxă de participare tur: 10 lei/persoana

(nu include taxa de vizitare a expoziției temporare, care se achita doar de către cei care doresc să intre în muzeu)

Pliant trasee arh. C. Cerchez: 10 lei/ex.

Monografie: 45 lei (cu comanda la edituraistoriaartei@gmail.com)

Inscrieri: tururighidate@gmail.com in limita a 35 persoane/tur

https://www.facebook.com/events/1596010000695826/

Monumentul – Tradiţie şi Viitor, 6-9 octombrie, Iasi

Simpozionul Internaţional „Monumentul – Tradiţie şi Viitor” a ajuns anul acesta la a XVIII-a ediție. Manifestarea, găzduită de Muzeul Unirii din Iași, reuneşte specialişti de prestigiu din cadrul Ministerului Culturii, Academiei Române, a Institutului Național al Patrimoniului, Uniunii Naționale a Restauratorilor Monumentelor Istorice, personalități din institute de cercetare și universități din țară și străinătate, care au preocupări constante în domeniile cercetării, conservării şi restaurării monumentelor istorice.

Temele din acest an vor fi următoarele:

Viața monumentelor (ctitorii, moșteniri, înstrăinări, degradări, restaurări)
Restauratori români: arhitectul Ștefan Balș (1902-1994)
Tehnici şi tehnologii de restaurare

Joi, 6 octombrie, va avea loc lansarea volumelor „Familia Bibescu - Basarab Brâncoveanu”, autor Oana Marinache, grafica Cristian Gache

Vineri, 7 octombrie, va avea loc prezentarea cercetării Oanei Marinache, intitulată „Elisa Brătianu și arhitecții Balș: o colaborare necunoscută” în cadrul secțiunii „Arhitectul Ștefan Balș (1902-1994)”

http://monumentul.ro/?page_id=20

http://monumentul.ro/wp-content/uploads/2014/08/program-monumentul-2016-.pdf

Traseu urban arh. Grigore P. Cerkez, 9 octobrie, ora 16:00

Duminică, 9 octombrie, începând cu ora 16:00, vă invităm la un nou tur ghidat, pe urmele arhitectului și inginerului Grigore P. Cerkez (1850-1927).

De-a lungul a peste 50 de ani în serviciul tehnic al Primăriei, la catedra universitară, în Comisia Monumentelor Istorice, la Direcția Poștelor și în cadrul Societății Arhitecților Români, Grigore P. Cerkez marchează fundamental istoria arhitecturii românești. Având o pregătire și experiență bogată în construcții, Grigore Cerkez a îndeplinit nenumărate funcții în postura de inginer-arhitect, restaurator, profesor, expert și bun organizator al serviciilor unor instituții publice.

Punct de întâlnire: Biserica Enei nr.3-5
Contribuție participare tur: 10 lei (se achită înainte de începere)
Broșură trasee: 20 lei
Înscrieri: tururighidate@gmail.com in limita a 50 locuri

Mai multe detalii: http://grigorecerkez.blogspot.ro/
https://www.facebook.com/events/312816689081747/