8 ani de activitate editorială a Asociației Istoria Artei

Data de 24 ianuarie 2013 marcheaza inregistrarea la Biblioteca Nationala a Romaniei a Editurii Istoria Artei din cadrul Asociatiei noastre. Ea nu are personalitate juridica distincta, ci serveste activitatii noastre de cercetare, de valorificare a arhivelor publice si private si a inventarierii diferitelor zone centrale din Bucuresti sau a activitatii unor personalitati din lumea arhitecturii romanesti.

Colecțiile Editurii sunt: Trasee urbane București, Arhitecți de neuitat, Arhiva de arhitectură, Carte de nu-mă-uita, Familii istorice, ArhiTur și caietele de educație non-formală pentru elevi

Pe parcursul zilei de 24 ianuarie 2021 vă vom prezenta pe Facebook câteva dintre publicațiile noastre de istoria arhitecturii. Prezentarea face parte din proiectul cultural "Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților" realizat cu sprijinul Ministerul Culturii

Publicații apărute la Editura Istoria Artei pot fi văzute și pe http://eia.ro iar pentru comenzi directe ne puteți scrie la edituraistoriaartei@gmail.com 

Albumele sunt disponibile în rețeaua de librării Humanitas, în Librăria Mihai Eminescu, la sediul Uniunii Arhitecților din România

Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților, 15 ianuarie 2021

Asociația Istoria Artei continuă prin proiectele ei de cercetare să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei arhitecturii românești, aducând la lumină informații inedite, rezultate din cercetarea arhivelor publice și private.

 

Design: Maria Poștea

Tema propusă pentru Ziua Culturii Naționale are în vedere istoria Corpului Arhitecților, organism profesional din perioada interbelică, de la a cărui fondare sărbătorim 100 de ani (1921-2021). În cadrul proiectului cultural „Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților”, începând cu 15 ianuarie 2021, vom încărca și prezenta zilnic dosare, articole, fotografii, documente pe https://arhivadearhitectura.ro/galerie-arhitecti/ și http://arhivadearhitectura.blogspot.com pentru a face accesibile tuturor celor interesați informațiile regăsite de echipa noastră.

Dosarele de arhivă ale specialiștilor din Corpul Arhitecților nu au fost disponibile cercetătorilor până acum, ele conținând însă documente, fotografii personale și informații profesionale prețioase. Am studiat peste 45 de cazuri particulare și selectat pentru digitalizare și prezentare publică atât documentele marilor personalități (Statie Ciortan, G.M. Cantacuzino, Paul Smărăndescu, Duiliu Marcu, Cristofi Cerchez, State Baloșin, Marcel Iancu, frații Cerkez, familia Niga, Arghir Culina, Ernest Doneaud, Daniel Renard, Marcel Maller, Alexandru Zaharia) cât și cele referitoare la arhitecți cvasi-necunoscuți nouă astăzi (Constantin Simionescu, familia Ciogolea, Ion G. Mayer, Scarlat Petculescu, Mauriciu Gerstel, Albert Gerber, Ernest Schmidt, Achile Ghiaciu, Constantin Cănănău, N.T. Galia, Emanuel Arnet, Johann Storck).

Menționăm ca certe în această etapă de cercetare următoarele tipuri de informații: data și locul nașterii, relații de familie, religia, etnia, fotografii, instituția de învățământ absolvită, documentele certificate sau traduse, recomandările atelierelor unde au lucrat sau relațiile profesionale stabilite la începutul carierei (desenator, colaborator, asociat, durata și proiectele realizate sub coordonare), adresa, legitimații, depunerea jurământului, amenzi sau suspendări aplicate.

În plus față de documentele personale de la Arhivele Naționale ale României, prin generozitatea arhitectului Mădălin Ghigeanu, vom prezenta în format digital, din biblioteca sa impresionantă de arhitectură, buletinele anuale ale Corpului Arhitecților. Acestea completează cadrul general cu informații legate de conducere, activitatea administrativă, procesele verbale ale adunărilor, reguli, decizii, tabloul arhitecților recunoscuți, portrete, concursuri publice.

Proiect cultural realizat cu sprijinul Ministerului Culturii

Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Uniunea Arhitecților din România, Muzeul Național Peleș, Ordinul Arhitecților din România, Universitatea Tehnică de Construcții - Facultatea de Inginerie în Limbi Străine

Album de familie Chrissoveloni, conferinta online, 13 ianuarie

 

Album de Familie 1 – fam. Chrissoveloni
Miercuri, 13 ianuarie 2021, 19:00, prin Internet

Cu participarea în direct a dlui. Jean Chrisovelloni și a Oanei Marinache, dr. în istoria artei.

Conectează-te la eveniment:
■ pe Zoom cu ID: 870 8325 5120 PAROLA: jcc
■ conectează-te cu un singur click pe www.live.jcc.ro
■ live pe pagina de Facebook a JCC București

Pornim pe drumul ambiţios de a aduce în faţa voastră, pe parcursul anului în care am păşit, poveştile unor familii din România, de diferite etnii, care timp de generaţii, prin reprezentanţii lor, au contribuit la constituirea, ridicarea, modernizarea şi consolidarea tării, lasandu-ne moştenire comori de educaţie, cultură, frumuseţe şi iniţiative istorice progresiste.

Poveşti cuprinse în “Albume de familie”, răsfoite cu melancolie şi recunostinţă, alături de invitaţi speciali, care vă vor oferi referinţe istorice, culturale şi sociale despre personalitaţile marcante ale Bucurestiului de ieri şi de azi…

Chrissoveloni, Elias, Blank, Spayer, Auschnitt, Monda, Cerchez, Davilla…si mulţi alţii!

Vizita casa Teohari

#Aiciastat

de Ana Rubeli

Aici a stat dr. A. Teohari și Olga Teohari la începutul secolului XX, în această casă în stil eclectic din strada Pitar Moș nr. 12. Dr. A. Teohari a cumpărat în 1910 o proprietate mai veche a lui Eugeniu Carada de la moștenitorii acestuia (Eugeniu Carada, fondatorul Băncii Naționale a României, scriitor și economist murise pe 10 feb 1910). Casa anterioară, existentă pe acest teren, fusese transformată în 1892 de Eugeniu Carada (cu ajutorul unui credit ipotecar contractat în 1893, posibil pentru a termina construcția). 

La rândul său, Carada fusese al cincilea proprietar, consemnat de documentele de arhivă: știm că în 1822 proprietatea lui Pavel Ion Zotto a fost vândută pitarului Iordache Lupescu (și doar ne aflăm pe strada Pitar Moș). În 1863 acesta a oferit-o ca zestre fiicei sale, Elena, la căsătoria ei cu Nicolae Papadat. Apoi în 1884 arh. G. A. Burelly a cumpărat-o (el având mai multe proprietăți în zonă), pentru ca doar 4 ani mai târziu să o vândă către ing. Gregoriu Lehliu la un preț mai mic.

Revenind la proprietatea familiei Teohari, arhitectul Radu Culcer proiectează două case, una în 1914 și cealaltă în 1926. Cea despre care vă povestesc astăzi, aflată chiar pe colțul cu str. Arthur Verona, a fost proiectată în 1914; cealaltă, retrasă și aflată astăzi în lateralul curții, despărțită însă printr-un gard, a fost ridicată tot de el, dar în 1926. În perioada interbelică proprietatea era închiriată Legației Elveției la București. În 1933-1934 se mai consemnează ridicarea unui garaj de arhitecta Maria Costescu, constructor I. Denieki.

Astăzi aici se află Clinica Nativia. Mulțumim Stefaniei Furceanu pentru invitația de a vizita acest loc deosebit!

Sursa: Revista ArhiTur nr. 2(VI)/2019, Publicație culturală publicată de Editura Istoria Artei, “Strada Dionisie Lupu și împrejurimi”