Zestrea de arhitectură, 13 noiembrie, ora 17:00, Casa Schiller

In cadrul ciclului de conferinte dezbatere dedicate Bucureştiului, Casa de cultură „Friedrich Schiller”  (str. Batiştei nr. 15) vă invită joi 13 noiembrie, ora 17 la evenimentul Zestrea de arhitectură – de ce sunt Bucureştii altfel. Manifestarea este organizată în parteneriat cu Muzeul Municipiului Bucureşti, Forumul Democrat al Germanilor din Bucureşti şi Asociaţia Istoria Artei.

Cu participarea:

. Prof. Dr. Arh. Peter DERER, „ Bucureştiul, o altfel de moştenire”.( Graniţă de civilizaţii. Dificultăţi de creştere. Alternarea moştenirilor. Stabilizarea profilului propriu. Arhitecţi fără frontiere. Recuperarea decalajului sau.....)

. Dr. Adrian MAJURU, „ De ce sunt Bucureştii altfel”.(Stiluri, Perioade. Domnii. Vremuri faste şi mai puţin faste. Şcoli. Mentalităţi. Împrumuturi. Patrimoniu.)

. Drd. Oana MARINACHE, „Casele Blaremberg şi Filipescu din strada Batiştei”. ( Arhiva de arhitectură. Documente. Imagini. Interpretări. )

. Lector. Dr. Arh. Adrian CRĂCIUNESCU, „ De ce Micul Paris nu a fost Mica Vienă sau Micul Berlin”.( Documente. Istorie. Mentalităţi. Spaţiu Public. Memorii. Timpul trecut.)

Cu acest prilej va fi vernisată şi o expoziţie de fotografie de arhivă bucureşteană.

Ilustraţia muzicală:  Sebastian BALAŞ (vioară)

Coordonatorul proiectului: Aurora FABRITIUS

„Este responsabilitatea bucureştenilor să decidă dacă Bucureştii vechi merită sau nu păstraţi. Poate ar trebui organizat un referendum, să se hotăcsă odată pentru totdeauna dacă partea veche a orasului are sau nu valoare. Bucureştiul vechi ne ajută să înţelegem mai bine cum suntem. Cu fiecare casă ori grilaj dărâmat moare ceva din fiinţa noastră.....Întrebareaeste dacă bucureştenii vor să arate că au pedigree, că nu sunt locuitorii unei aşezări noi, fără istorie. Dacă îşi doresc o capitală care se respectă ar trebui să păstreze şi să regenereze zonele protejate din Lista Monumentelor Istorice.” (Peter DERER, 2006, „Formula AS”). 

Bucureştiul nostru este un amalgam de vechi şi nou, tradiţional şi modern, cu interferenţe orientale şi occidentale, determinat geografic, de vremuri şi sisteme, de bunul gust sau gustul la întâmplare, fapt care îi dă aspectul unei metropole eclectice şi neorânduite, conferindu-i însă în  acelaşi timp mult farmec şi originalitate.Veacul XIX modernizează Bucureştii, îl îmbogăţesc cu biserici, hanuri, mănăstiri, capodopere arhitecturale. Devine cel mai mare oraş din sud-estul Europei după Istanbul.

Apar marile edificii, iluminatul, canalizarea, parcurile publice. Se construiesc cele mai importante reşedinţe pe care le admirăm şi astăzi., palate, ministere, hoteluri, grădini......In secolul XX, între cele două războaie mondiale Bucureştiul devine una dintre cele mai frumoase capitale europene, cu o strălucită viaţă culturală şi socială, cu o atmosferă specifică urbelor de elită, demnă de admiraţie. Devenirea sa naturală este brutal întreruptă de anii comunismului. 1945-1989. Revenirea s-a dovedit anevoioasă, imprevizibilă, plina de surprize. Fenomenul merită analizat ! Este şi scopul evenimentului nostru cultural.

Ambianța Marthei Bibescu, 25 octombrie, ora 17, Palatul Mogoșoaia

Conferința din 25 octombrie de la Palatul Mogoșoaia, din Sala Scoarțelor, prezentată de istoric de artă drd. Oana Marinache, evocă personalitatea și gustul prințesei Martha Bibescu (1886-1973) în materie de arhitectură și decorație interioară.

Prințesă, scriitoare și personalitate cosmopolită, ce frecventa lumea culturală, politică și mondenă europeană a primei jumătăți a secolului al XX-lea, Martha Bibescu a știut foarte bine să se pună în valoare, continuând să ne fascineze încă.

Copilăria Marthei Lahovary, fiica lui Ion Lahovary și a Emmei Mavrocordat, a fost petrecută între casele din București și Balotești. Familia Lahovary a locuit în Calea Victoriei 126 și în Calea Dorobanți nr. 39 (arh. Louis Blanc, 1889-1890), iar copii erau trimiși pe timpul verii și pe la moșiile rudelor.

După căsătoria cu prințul George-Valentin Bibescu, tânăra soție și mamă petrece cel mai mult timp la moșia de la Posada, în compania soacrei sale, văduva Valentine Bibescu. În București familia Bibescu a cumpărat în 1911 casa familiei Iarca, de la Șoseaua Kiseleff, pe care a deținut-o până în 1918.

În 1911 prințul George-Valentin cumpără de la verișoara sa, Marie Nicole Darvari, moșia Mogoșoaia, ce intrase în familia Bibescu prin foaia de zestre a doamnei Zoe Brâncoveanu Bibescu. Prințesa Martha Bibescu va depune toate eforturile pentru readucerea la viață a fostului domeniu brâncovenesc, apelând la arhitectul italian Domenico Rupolo și decoratorul Mariano Fortuny, al cărui atelier îl frecventa la Veneția. Nepotul lui George Valentin Bibescu, tânărul arhitect George Matei Cantacuzino va lucra și el pe șantier, ducând la bun sfârșit lucrările de refacere ale palatului și de construire ale casei de oaspeți. Martha își pune amprenta fundamental asupra palatului inaugurat în 1927, primind aici mari personalități europene și organizând petreceri fastuoase. Această ambianță vom încerca să o conturăm prin intermediul fotografiilor și planurilor de epocă.

Reședințele Știrbey, 16 octombrie, ora 19:00, Palatul Suțu

Călătoria în timp prin Bucureștiul secolului al XIX-lea și al XX-lea, ne prilejuiește o trecere în revistă a reședințelor membrilor familiei Știrbey. Familie boierească de origine olteană, se distinge și ridică la cel mai înalt rang prin urcarea pe tron în 1849 a prințului Barbu D. Știrbey (1799-1869). Urmașii săi, de-a lungul a mai multor generații, printr-o abilă politică de familie, ce a presupus acorduri, partaje și despăgubiri reciproce, au păstrat proprietățile funciare din țară și au construit nenumărate case în centrul Bucureștiului.

Dacă Palatul Știrbey din Calea Victoriei a fost recent în centrul atenției istoricilor și presei, cercetarea în arhivă scoțând la iveală etape importante ale extinderii proprietății și construcțiilor, celelalte case sunt mai puțin cunoscute. Surprinzătoare a fost și descoperirea în arhive a proiectului palatului lui George A. Știrbey, realizat de arh. Nicolae Ghika-Budești pe Calea Griviței. Tot de numele lui se leagă și casele prințeselor Ioana Știrbey Rosetti și Adina Știrbey Moruzzi.

Expunerea se bazează, în principal, pe documente de familie, fotografii și planuri de construcție regăsite în fondurile Arhivelor Naționale ale României. Ea ne prilejuiește și o călătorie recuperatorie, căci unele dintre casele lor nu se mai găsesc în forma inițială, suferind intervenții sau transformări majore sau unele fiind chiar demolate. Este vorba despre casa familiei Alina Știrbey și a generalului Ioan Emanuel Florescu de la Grădina Cișmigiului sau despre cea a Marietei Știrbey și a lui Gheorghe Balș, ce s-a aflat în zona Buzești-Piața Victoriei până la sfârșitul anilor 1980.

Personalități de seamă din secolele trecute, prind astăzi contur doar prin prisma proprietăților deținute și prin intermediul documentelor care evaluează, de cele mai multe ori sec, case, grădini, dependințe, certifică tranzacții sau schimburi.

Oana Marinache este istoric de artă, președinta Asociației Istoria Artei și autoarea monografiilor „Cristofi Cerchez, un vechi arhitect din București”, „Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară” şi recentul „Louis Pierre Blanc… o planşetă elveţiană în serviciul României”.

În 2012 a coordonat proiectul „Pe urmele arh. Cristofi Cerchez prin București”, care a avut două componente: tururi ghidate destinate adulților și ateliere interactive pentru clasele I-IV în scolile bucureștene, iar în 2013 proiectul „5 trasee culturale de arhitectură bucureșteană”, ambele inițiate de Asociația Istoria Artei și co-finanțate de O.A.R. În 2014 a tradus și editat Jurnalul prințesei Nadeja Știrbey 1916-1919 și este coordonatorul proiectului „Arhiva de arhitectură 1830-1860” – www.arhivadearhitectura.ro , proiect lansat în septembrie 2014 şi  finanțat prin concurs de Administrația Fondului Cultural Național și Ordinul Arhitecților din România din taxa de timbru de arhitectură.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.

Următoarele conferinte de joi:
23 Octombrie 2014 „Medicii lui Brâncoveanu” cu Octavian Buda
30 Octombrie 2014 „Casa Poporului și Noul Centru civic” cu Andrei Popescu
06 Noiembrie 2014 „Fotograful Ludwig Angerer” cu Emanuel Bădescu