Reședințele Știrbey, 16 octombrie, ora 19:00, Palatul Suțu

Călătoria în timp prin Bucureștiul secolului al XIX-lea și al XX-lea, ne prilejuiește o trecere în revistă a reședințelor membrilor familiei Știrbey. Familie boierească de origine olteană, se distinge și ridică la cel mai înalt rang prin urcarea pe tron în 1849 a prințului Barbu D. Știrbey (1799-1869). Urmașii săi, de-a lungul a mai multor generații, printr-o abilă politică de familie, ce a presupus acorduri, partaje și despăgubiri reciproce, au păstrat proprietățile funciare din țară și au construit nenumărate case în centrul Bucureștiului.

Dacă Palatul Știrbey din Calea Victoriei a fost recent în centrul atenției istoricilor și presei, cercetarea în arhivă scoțând la iveală etape importante ale extinderii proprietății și construcțiilor, celelalte case sunt mai puțin cunoscute. Surprinzătoare a fost și descoperirea în arhive a proiectului palatului lui George A. Știrbey, realizat de arh. Nicolae Ghika-Budești pe Calea Griviței. Tot de numele lui se leagă și casele prințeselor Ioana Știrbey Rosetti și Adina Știrbey Moruzzi.

Expunerea se bazează, în principal, pe documente de familie, fotografii și planuri de construcție regăsite în fondurile Arhivelor Naționale ale României. Ea ne prilejuiește și o călătorie recuperatorie, căci unele dintre casele lor nu se mai găsesc în forma inițială, suferind intervenții sau transformări majore sau unele fiind chiar demolate. Este vorba despre casa familiei Alina Știrbey și a generalului Ioan Emanuel Florescu de la Grădina Cișmigiului sau despre cea a Marietei Știrbey și a lui Gheorghe Balș, ce s-a aflat în zona Buzești-Piața Victoriei până la sfârșitul anilor 1980.

Personalități de seamă din secolele trecute, prind astăzi contur doar prin prisma proprietăților deținute și prin intermediul documentelor care evaluează, de cele mai multe ori sec, case, grădini, dependințe, certifică tranzacții sau schimburi.

Oana Marinache este istoric de artă, președinta Asociației Istoria Artei și autoarea monografiilor „Cristofi Cerchez, un vechi arhitect din București”, „Reședințele Știrbey din București și Buftea: arhitectura și decorația interioară” şi recentul „Louis Pierre Blanc… o planşetă elveţiană în serviciul României”.

În 2012 a coordonat proiectul „Pe urmele arh. Cristofi Cerchez prin București”, care a avut două componente: tururi ghidate destinate adulților și ateliere interactive pentru clasele I-IV în scolile bucureștene, iar în 2013 proiectul „5 trasee culturale de arhitectură bucureșteană”, ambele inițiate de Asociația Istoria Artei și co-finanțate de O.A.R. În 2014 a tradus și editat Jurnalul prințesei Nadeja Știrbey 1916-1919 și este coordonatorul proiectului „Arhiva de arhitectură 1830-1860” – www.arhivadearhitectura.ro , proiect lansat în septembrie 2014 şi  finanțat prin concurs de Administrația Fondului Cultural Național și Ordinul Arhitecților din România din taxa de timbru de arhitectură.

Intrarea 7 lei. În preţ este inclusă vizitarea expoziţiei permanente.

Următoarele conferinte de joi:
23 Octombrie 2014 „Medicii lui Brâncoveanu” cu Octavian Buda
30 Octombrie 2014 „Casa Poporului și Noul Centru civic” cu Andrei Popescu
06 Noiembrie 2014 „Fotograful Ludwig Angerer” cu Emanuel Bădescu