Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților
Asociația Istoria Artei continuă prin proiectele ei de cercetare să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei arhitecturii românești, punând în valoare documente fotografiate sau scanate în arhivele publice și private.
Design: Editura Intaglio
Inițiat în ianuarie 2021, cu o fază pilot de 2 săptămâni, proiectul continuă în perioada noiembrie 2021 – noiembrie 2022 să prezinte istoriei Corpului Arhitecților. Acesta a fost un organism profesional din perioada interbelică, de la a cărui începuturi legislative se împlinesc 100 de ani (1921-2021) și 90 de ani de la înființare (1932-2022). În cadrul proiectului cultural „Arhiva de arhitectură: Corpul Arhitecților” am fotografiat deja 100 dosare noi, descoperind documente importante legate de starea lor civilă (certificate de naștere, căsătorie, obținerea cetățeniei), fotografii personale, diplome sau adeverințe de studii, recomandări profesionale sau din partea comanditarilor, liste cu lucrările lor, documente fiscale, adrese. Ele vor fi completate de documente din biblioteca arhitectului Mădălin Ghigeanu, precum și din alte colecții private.
În perioada următoare vom prelucra, încărca și prezenta zilnic dosarele personale, vom redacta articole, vom face fotografii pe teren cu lucrări de referință, iar toate acestea vor fi disponibile pe https://arhivadearhitectura.ro/galerie-arhitecti/, http://arhivadearhitectura.blogspot.com și https://adevarul.ro/blogs/oana.marinache
Pentru o mai bună cunoaștere a activității arhitecților interbelici ne propunem o serie de conferințe științifice lunare, în mediul online, precum și organizarea de tururi ghidate și vizite ale unor imobile. Primele evenimente la care vă invităm să participați sunt:
Conferințe științifice online
Luni, 29 noiembrie 2021, ora 18:30
130 de ani de la nașterea arh. Georges Cristinel
istoric de artă dr. Oana Marinache
Invitați speciali: istoric dr. Mircea Pașca și Gellu Brich
Miercuri, 8 decembrie 2021, ora 18:30
Lucrări noi din creația bucureșteană a arh. Marcel și Iuliu Iancu
istoric de artă dr. Oana Marinache
Parteneri: Arhivele Naționale ale României, Uniunea Arhitecților din România, Muzeul Național Peleș, Casa de cultură Friedrich Schiller, Universitatea Tehnică de Construcții - Facultatea de Inginerie în Limbi Străine
Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din timbrul de arhitectură
Conferința din 25 noiembrie este cea de-a treia din seria prezentărilor activității arhitectului elvețian John Elisée Berthet, de la a cărui naștere sărbătorim 170 de ani în 2021. Cercetătoarea Oana Marinache își propune să valorifice fondul familiei Macca, evocând personalitățile, refăcând istoricul proprietăților acestora, relația documentată cu arhitecții, antreprenorii, furnizorii și decoratorii.
Investigația de
arhivă a pornit inițial din dorința de a realiza istoricul proprietății din
fosta stradă Cosma, dar bogăția documentelor identificate în fondul Casa
Școalelor al Arhivelor Naționale ale României depășește toate așteptările.
Elena Bălăceanu (m. 1912) a fost căsătorită mai întâi cu Constantin Caribolu, apoi cu colonelul Petre Macca (1843-1905), erou al Războiului de Independență. Au locuit în București în str. Carol nr. 3 și au deținut moșiile Miroși, Cocorăștii Caplii. În primăvara lui 1891 Elena Macca cumpără proprietatea din strada Cosma nr. 17 de la ofițerul Nicolae Rallet, casa veche având doar 5 încăperi și dependințe. Va extinde terenul și va demara noul proiect al unei reședințe spectaculoase.
Casa Macca este probabil cea mai cunoscută lucrare bucureșteană din creația arhitectului elvețian Berthet, ridicată în 1891 de antreprenorul italian Josef Piantini. Pornind de la documente de familie, contracte, facturi și chitanțe, putem să aflăm și numele decoratorilor și să reconstituim aportul lor la realizarea componentelor artistice, repartizarea interioară a spațiilor, mobilierul comandat. În 1898 au fost realizate dependințele (grajduri, șopron) iar în 1911-1912 arh. Ion D. Berindey a coordonat lucrări de reparații, vopsitorie și curățătorie, a adăugat un geamlâc de fier la terasa de la etaj și a introdus un ascensor electric (Ateliere I. Haug).
Prin testamentul din 1896, Elena Macca a donat proprietatea din str. Cosma/azi Henri Coandă, cărți, icoane, tablouri și arme, precum și o sumă de bani Casei Școalelor din cadrul Ministerului Cultelor și Intrucțiunii Publice. Întreaga ei avere era estimată la 3 milioane de lei, din care casa din București fusese evaluată la 300000 lei iar obiectele și efectele la alte 400000 lei. Probabil cu această ocazie a fost preluată și arhiva de familie, care cuprinde acte ale familiilor Drugănescu, Căplescu, Caribolu, Macca, Rallet, Stamatin, Mavrodin, Chirculescu, dar și o colecție prețioasă de contracte, chitanțe, danii, testamente, polițe de asigurare, informații despre procese, ctitorii, opere de mecenat despre care vom aminti.
Pentru inscrieri: asociatiaistoriaartei@gmail.com pentru acces online 18:20 - 18:30
Miercuri, 17 noiembrie, ora 18:30
Conferinta online
Cimitirul Bellu Evanghelic: personalităţi, artă şi arhitectură funerară
Prezentarea durează aproximativ 2 ore şi se desfăşoară pe Google Meet.
Figura arhitectului elvețian John Elisée Berthet (1851-?) rămâne și astăzi învăluită în mister, nefiindu-ne cunoscut nici anul și locul încetării sale din viață. Totuși din 2013 (anul când i-am descoperit numele în legătură cu Casa Macca) și până în 2021 (anul în care sărbătorim 170 de ani de la nașterea sa) cercetarea arhivelor publice s-a dovedit extrem de fructoasă, documentele și planșele sale păstrându-se în cele mai multe cazuri.
Chiar și în lipsa elementelor personale din biografia sa, este incredibil cum putem reconstitui cronologia unor lucrări importante și înțelege patronajul acordat de unele dintre cele mai mari familii boierești, de industriași în plină ascensiune și membrii comunității franceze la București.
Cum activitatea sa bucureșteană se desfășoară de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, am considerat că se suprapune "La Belle Époque", mărturie stând încă câteva dintre reședințele elegante ale elitelor de altădată.
Dacă până acum grupul arhitecților elvețieni activi în țara noastră era extrem de redus, fiind deschis de Johann Schlatter și îi includea pe Louis Pierre Blanc (căruia i-am și dedicat în 2014 prima monografie la Editura Istoria Artei) și Henri Susskind, prin John Elisée Berthet putem să mai adăugăm o pagină consistentă la influența occidentală în direcția modernizării spațiului urban.
Asociația Istoria Artei are plăcerea să anunțe ultimele activități din cadrul proiectului cultural "Paul Smărăndescu 75": itinerarea expoziției la Iași și Sinaia. După ce desenele și schițele digitizate au fost prezentate în iunie-august la București în Librăria Seneca Anticafe și în Centrul de cultură Friedrich Schiller, expoziția ajunge în luna octombrie la Iași și la Sinaia.
Design: Cristian Oprea
Muzeul Municipal "Regina Maria" Iași, sub patronajul Primăriei Municipiului Iași, împreună cu importanți parteneri culturali, organizează între 30 septembrie – 3 octombrie cel de-al XXIII-lea Simpozion internațional "Monumentul - tradiție și viitor". Simpozionul ”Monumentul – Tradiţie şi Viitor” a devenit o manifestare cu un real impact asupra societăţii civile, a mediului academic și antreprenorial, la nivel local, naţional şi internaţional. Este o ocazie importantă de a reuni istorici, muzeografi, restauratori, arhitecți și ingineri și de a prezenta cele mai recente studii, cărți de specialitate, expoziții, proiecte de valorificare a patrimoniului construit. Deschiderea expoziției ”Arhiva de arhitectură: Paul Smărăndescu 75” are loc joi, 30 septembrie, la ora 12:40, în prezența istoricului de artă și curator Oana Marinache.
Design: Cristian Oprea
În data de 21 octombrie, la ora 13:00, vom vernisa la Palatul Pelișor expoziția de 40 panouri și vom prezenta catalogul tipărit, de 144 de pagini. După București, Sinaia a ocupat un loc aparte în viața și creația lui Paul Smărăndescu; aici a creat o vilă dublă pentru familia sa, a proiectat și alte reședințe private precum și Biserica Sf. Ilie, fiind și autorul proiectului de sistematizare al orașului din 1930.
Adresăm mulțumiri gazdelor, colaboratorilor și partenerilor noștri: Arhivele Naționale ale României, Uniunea Arhitecților din România, Biblioteca Națională a României, Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național Pelișor.
Participarea la evenimente este gratuită, în cadrul proiectului susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de Arhitectură.
Casa de Cultură „Friedrich Schiller” în parteneriat cu Asociaţia Istoria Artei vă invită în data de 16 septembrie 2021, ora 18.30, la conferința „Pe urmele familiei Braikoff: din Olanda via Rusia spre România”, susținută de dr. Oana Marinache, istoric de artă, cercetător și președinta Asociației Istoria Artei, cu participarea specială a Cristinei Braikoff Zaman, descendenta familiei.
Lucrarea editată de cercetător și istoric de artă dr. Oana Marinache reprezintă rezultatul investigării unor arhive publice și private, punând în valoare documente personale, corespondență, fotografii, planuri și schițe care au aparținut arhitectului Paul Smărăndescu (1881-1945).
După mai bine de 10 ani de cercetări ale arhivelor de arhitecți, considerăm că documentația disponibilă în cazul lui Smărăndescu reprezintă una dintre cele mai bine păstrate și complete, chiar dacă este răspândită astăzi între mai mulți administratori și colecționari. Ea poate contribui oricând la realizarea unor studii istorice ale unor monumente istorice, a unei analize a unor programe de arhitectură sau chiar a unor prezentări stilistice ale arhitecturii ante- și interbelice.
Design: Cristian Oprea
Ideea acestui catalog a apărut în ianuarie 2020 în urma digitizării unor colecții private inedite: cea a inginerului Dorin Mihalache și a arhitectului Mădălin Ghigeanu. Colecția Mihalache este formată dintr-un album cu planșe fotografice din timpul Expoziției Universale din 1900, colaje strânse de Smărăndescu din presă, cărți poștale, dar și din 3 mape cu desene de-ale sale. Aceste mape acoperă și perioada pregătirii sale pentru a intra la facultate, apoi perioada petrecută la Paris, prezentând schițe, proiecte de-ale sale sau primite cu dedicație de la colegii săi români și străini, dar și fotografii sau decupaje din revistele de specialitate, cu clădiri pariziene. În cazul desenelor, cea mai bine reprezentată perioadă o constituie anii războiului (1916-1918), petrecuți în Moldova, când vine în contact cu arhitectura vernaculară și pregătește o serie de schițe de biserici și case particulare. Colecția conține și câteva schițe pentru comenzi particulare dinainte și după Primul Război, cele mai multe rămase însă în faza de proiect. Alte două programe de arhitectură sunt bine ilustrate în mapele sale: pe de o parte, cel al pieselor de mobilier inspirate și reinterpretate după cel popular și, pe de altă parte, cel al monumentelor de arhitectură funerară, inclusiv cel al familiei sale, de la Bellu (1927). În completarea acestora, am prezentat și o serie de fotografii de epocă cu lucrările bucureștene ale lui Smărăndescu, din biblioteca arhitectului Mădălin Ghigeanu.
Catalogul prezintă o selecție din colecțiile publice ale Bibliotecii Naționale ale României, Muzeului Național de Artă, Uniunii Arhitecților din România, Arhivelor Naționale ale României, Arhivei Primăriei București și Galați. Adresăm mulțumiri acestor instituții pentru colaborarea în vederea scanării sau fotografierii documentelor.
Publicația a fost realizată în format A4, integral color, 144 pagini în cadrul proiectului cultural "Paul Smărăndescu 75" susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de Arhitectură. Conceptul grafic îi aparține fotografului Cristian Oprea, parte din ilustrație fiind realizată în arhive de Oana Marinache, Rodica Stan și Daniela Langusi. Arborele genealogic a fost conceput de istoric Mihai-Alin Pavel.
Catalogul a fost distribuit gratuit instituțiilor partenere, facultăților de profil, bibliotecilor și muzeelor din București, Iași și Sinaia, precum și participanților la evenimentele Asociației Istoria Artei.
Asociația și Editura Istoria Artei a înscris acest proiect editorial la Bienala de Arhitectură, secția publicații de arhitectură din 2021.
Despre arhitect
Duminică, 1 august, ora 18:00
De la Blvd. Colțea la Blvd. Magheru
(tur în reluare)
Sâmbătă, 7 august, ora 18:00
Zona Dorobanți: parcelări, arhitecți, investitori
(tur in premiera)
Vineri, 13 august, ora 18:30
Case și palate pe str. Ctin. Budișteanu
Sâmbătă, 14 august, ora 18:00
Plimbare pe str. Washington și Haga
(tur în premieră)
Vineri, 20 august, ora 18:30
Reședințele familiei Bibescu
Sâmbătă, 21 august, ora 18:00
Plimbare în zona Gr. Cobălcescu
(tur în premieră)
Sâmbătă, 28 august, ora 18:00
Plimbare pe str. Pitar Moș și în Piața Alex. Lahovary
Rezervarea locului se face pe tururighidate@gmail.com
Toate persoanele care participă la minim 4 evenimente vor primi cadou un album tipărit "Paul Smărăndescu 75".
Comunicat de presă
Asociația Istoria Artei are plăcerea să anunțe
deschiderea expoziției de desene și colaje ale arhitectului Paul Smărăndescu
(1881-1945), reproduse în premieră din colecția inginerului Dorin Mihalache.
Perioada de vizitare de la Librăria Seneca Anticafe, din str. arh. Ion Mincu
nr. 1, este între 26 iunie-9 iulie 2021, de la 9:00 la 21:00.
Acum 140 de ani, într-o zi de 26 iunie 1881, în preajma
sărbătorii Sfinților Apostoli Petru și Pavel, se năștea Paul Smărăndescu, în
familia Agniței și a lui Anghel, descendenții unor familii de negustori.
Copilăria tânărului Paul s-a desfășurat în zona străzii Mântuleasa și apoi a
urmat cursurile Liceului Matei Basarab din apropiere. Cu toate că intră primul
la Școala de Arhitectură din București, părăsește țara în 1902 pentru a se
pregăti și urma cursurile de arhitectură la Școala de Arte Frumoase din Paris
(diplomat în 1906). Paul Smărăndescu a avut o activitate excepțională, atât în
cadrul Ministerelor Cultelor și Instrucțiunii Publice și de Interne cât și în
atelierul propriu; de asemenea, a fost profesor, șef de atelier și decan al
Facultății de arhitectură din București, făcând parte din comisii, societăți și
asociații profesionale.
Colecție documentară inedită, pusă la dispoziția
noastră cu generozitate de către inginerul Dorin Mihalache, este formată
dintr-un album cu planșe fotografice din timpul Expoziției Universale din 1900,
colaje strânse de Smărăndescu din presă, cărți poștale, dar și din 3 mape cu
desene de-ale sale. Aceste mape acoperă și perioada pregătirii sale pentru a
intra la facultate, apoi perioada petrecută la Paris, prezentând schițe,
proiecte de-ale sale sau primite cu dedicație de la colegii săi români și
străini, dar și fotografii sau decupaje din revistele de specialitate, cu
clădiri pariziene. Documentația ne permite astfel să pătrundem în universul
inspirațional al tânărului student la Școala de Arte Frumoase, Secția de
Arhitectură, să înțelegem mai bine evenimentele culturale care i-au atras
atenția, reperele arhitecturale, călătoriile pe care le-a întreprins.
În cazul desenelor, cea mai bine reprezentată perioadă
o constituie anii războiului (1916-1918), petrecuți în Moldova, când vine în
contact cu arhitectura vernaculară și pregătește o serie de schițe de biserici
și case particulare. Colecția conține și câteva schițe pentru comenzi
particulare dinainte și după Primul Război, cele mai multe rămase însă în faza
de proiect. Alte două programe de arhitectură sunt bine ilustrate în mapele
sale: pe de o parte, cel al pieselor de mobilier inspirate și reinterpretate
după cel popular și, pe de altă parte, cel al monumentelor de arhitectură
funerară, inclusiv cel al familiei sale, de la Bellu (1927). Printre desene,
găsim și schița pe foiță de calc a copertei albumului său, "Lucrări de
arhitectură 1907-1942, Institutul de Arte Grafice Mârvan, Tip. Universul,
București, 1942".
În cadrul proiectului cultural "Paul Smărăndescu
75", inițiat în 2020, am digitizat 156 de planșe din această colecție
privată, cea mai mare parte fiind reprodusă ulterior în catalog și expoziția pe
care o deschidem publicului. Expoziția este îngrijită de Oana Marinache
(cercetare) și Cristian Oprea (concept grafic). Participarea este gratuită, în cadrul
proiectului cultural susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de
Arhitectură.
În 12 ianuarie 2020 am comemorat 75 de ani de la
trecerea în neființă a arhitectului român Paul Smărăndescu, personalitate
marcantă a primei jumătăți a secolului al XX-lea. De atunci am inițiat prin
intermediul Asociației Istoria Artei și cu sprijinul Ministerului Culturii
(Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie 2020) și al Ordinului Arhitecților din
România (Timbrul de Arhitectură) o serie de tururi ghidate, ateliere de istorie
urbană și conferințe științifice, toate menite a-i cinsti memoria și a-i
readuce activitatea în atenția publicului. Documentele de arhivă, cu
autorizațiile de construcție ale lucrărilor sale, pot fi consultate și pe http://paulsmarandescu.blogspot.com
