Vizită ghidată a vilei din Aleea Alexandru nr. 5, 4 noiembrie

Duminică, 4 noiembrie, de la ora 16:00, Asociația Istoria Artei, a organizat o vizită ghidată a vilei din Aleea Alexandru nr. 5, Parcul Filipescu.

Evenimentul a fost posibil prin amabilitatea proprietarului și a doamnei Rodica Chiricheș de la Artmark Historical Estate, cărora le aducem mulțumirile noastre.

Lotul nr. 28 a fost achiziţionat de arhitectul Nicolae Ghika Budeşti în 15 mai 1912, însă acesta nu a construit aici nimic, terenul fiind comasat cu cel de la nr. 27.

Primul proprietar de la nr. 27 a fost M. Brătilă, care a şi construit casa, probabil fiind o proprietate dotală, căci cererea de autorizaţie de construcţie se face în martie 1914 pe numele soţiei sale, Ana, de la Şcoala Comercială din Blvd. Domniţei (azi Hristo Botev). Proiectul de arhitectură i-a aparţinut lui Henry Süskynd, din str. Tunsului nr. 8. Casa proiectată trebuia să aibă o suprafaţă de 266,50 m.p., cu subsol, parter şi etaj, cu o anexă doar parter, la un cost de 80.000 lei. La un control al autorităţilor întreprins în 1916 se constata că nu se realizase nicio casă pe lotul Brătilă. Nu ştim cu exactitate dacă cea realizată în 1919-1920 a mai urmat planurile iniţiale.

În data de 19.06.1920 se încheie următorul act de vânzare-cumpărare:

„Eu M. Brătilă, profesor, domiciliat în Bucureşti, Parcul Filipescu, Aleea Alexandru nr.5 , vând dlui Ioan V. Stârcea, mare proprietar, ministru de stat, cu dom Buc, str. Alex Lahovary nr.16, casa mea situată în Buc, Aleea Alexandru nr.5 şi construită pe un teren cumpărat de mine, 22 mai 1912, care constituie lotul nr. 27 din planul de parcelare Rosselberghe… Casa construită pe acest teren este de zid şi beton armat, are subsol şi un etaj, având parchete, tapete, zugrăveli şi instalaţie complectă pentru calorifer, baie, apă, gaz, lumină electric, sonerie şi acoperiş de metal, teren îngrădit cu un zid de beton armat… preţ 1.200.000 lei… voi elibera imobilul la 26.10.1920.”

Cumpărătorul era dr. Ioan Baron Stârcea, mare maestru de ceremonii al curţii regale, născut 21.02.1867, Stârcea, jud. Rădăuţi şi decedat 12.05.1944 la Sibiu; tatăl său a fost Victor Baron Stârcea, iar mama Pulcheria născută Petrino de Armis. A fost căsătorit cu Bertha, născută contesa de Vismes de Ponthieu. Din succesiunea deschisă de fiică Ilinca I. Florescu, domiciliată în Şoseaua Kiseleff nr. 51, aflăm că mai existau alţi doi moştenitori, Ioan Mocsony Stârcea şi Victor Stârcea şi averea disputată se constituia din: Moşia Văleni-Roman; Moşia Valea Seacă- Bucovina; Via Odobeşti-Putna; Case Bucureşti, Şoseaua Kiseleff nr. 51 şi teren viran, str. Pictor Mirea nr.3; Teren Poiana Ţapului; Vilă Mamaia. (Istoric realizat cu ajutorul domnului Narcis Ispas)

În 1921 baronul Stârcea aduce un arhitect din Cernăuţi, A. Pekoll, pentru construirea unei dependinţe pe fostul lot nr. 28, clădire de 121,2 m.p., cu etaj, retrasă de la aliniere. Aici erau crescuţi o vacă şi un porc, găini, era prevăzut şi un garaj, dar şi o spălătorie şi o cancelarie. În 1922-1923 este posibil ca proprietar să fi fost I. Iosipovici, care solicita să se înscrie pe numele său garajul şi grajdul în curs de construcţie. Adaugă în colţul drept al casei şi o bucătărie de 20 m.p. după planurile arhitectului Ferdinand Fischer. Proprietatea avea atunci adresa în Aleea Alexandru nr. 3.

Nu ştim care este situaţia casei în anii următori, însă este posibil ca între 1938-1940 să mai fi avut loc intervenţii după planurile arhitectului Aurel I. David, considerat autorul construcţiei prezente şi astăzi. (Sursa:https://issuu.com/dictionaruar/docs/01dictionar_arhitecti_dh şi Artmark Historical Estate http://artmarkhistoricalestate.ro/imobile/casa-negustorului-nicolae-hlebnikian.html)

În 1941 noii proprietari, Rozalia Movsessian şi Nicolae Hlebnikian, din str. Mântuleasa nr. 42, transformă radical imobilul din Aleea Alexandru nr. 5, după proiectul arhitectului C. Rădulescu. Este demolată dependinţa de la nr. 3, iar casa primeşte adaosuri în partea stângă şi i se extinde zona faţadei principale. Cu acest prilej i se imprimă aspectul stilului eclectic maur, cu diferite volume ieşite în rezalit, cu contraforţi, arcade, stâlpi torsadaţi, mici terase sau balcoane.

Nicolae Hlebnikian a fost proprietarul fabricii de textile omonime şi co-proprietar al Postăvăriei Române. În 1950 au fost naţionalizate 8 apartamente pe numele lui Nicolae Hlebnikian. (Sursa: Decret nr. 92/1950, poziţia nr. 3467)

Din 1954 până în 2005 aici a fost Corpul diplomatic al Marii Britanii, proprietatea fiind recuperată apoi de moştenitori, restaurată şi în curs de vânzare. Suprafaţa terenului este de 1.405 m.p. iar cea a casei, desfăşurată, este de 2.800 m.p. în prezent casa dispunând şi de lift; are 31 camere şi 15 băi. Între timp s-au mai pierdut sau au fost transformate unele elemente, prezente în planurile din 1941. (Sursa: http://artmarkhistoricalestate.ro/imobile/casa-negustorului-nicolae-hlebnikian.html)

Proprietatea a fost revendicată potrivit Legii nr. 10/2001 de către urmaşii Hlebnikian: 1.405 m.p., clădire subsol, parter, 2 etaje, 8 apartamente, dependinţe, garaj.

Monument istoric, înscris la 233 cu indicativul B-II-m-B-17959 Casă municipiul BUCUREŞTI Aleea Alexandru 5 sector 1 prima jum. sec. XX.

(Extras Oana Marinache, Parcul Filipescu - 100 de ani de arhitectură românească, Ed. Istoria Artei, 2018)

Foto: Alina Havreliuc

Foto: Delia Marc